Avem alegeri parlamentare: De ce, unde, cum, când? | #CeSpuneLegea

Avem alegeri parlamentare: De ce, unde, cum, când? | #CeSpuneLegea

Avem alegeri anticipate. Știi deja, nu? În iulie 2021 urmează să votăm un nou Parlament, în baza sistemului electoral proporțional. Am zis să-ți povestim, pe scurt, despre parlamentarele din Republica Moldova. De ce, unde, cum și când, se va desfășura scrutinul, vezi mai jos. 

Ce sunt alegerile parlamentare?

În Republica Moldova, organul reprezentativ suprem este Parlamentul. Acesta este unica autoritate legislativă, adică este singura instituție care poate adopta legi. Parlamentul este unicameral, iar din componența acestuia fac parte 101 deputați, care sunt aleși pentru un mandat de patru ani. 

Parlamentarii sunt „aduși” în Legislativ prin votul poporului la alegerile parlamentare, atunci când fiecare cetățean acordă „mandat de încredere” politicienilor pentru a le reprezenta interesele. 

Anticipate sau ordinare?

Deși sunt termeni folosiți pe larg în spațiul public, unii nu îi cunosc. De aceea, îți explic, pe scurt, când alegerile parlamentare sunt ordinare și când pot fi anticipate.

După cum îți spuneam anterior, mandatul Parlamentului ales este de patru ani. Uneori, însă, din cauza unor evenimente de pe scena politică următoarele alegeri pot fi declanșate mai devreme. Ceea ce s-a și întâmplat actualmente. Alegerile din 11 iulie au fost declanșate în urma dizolvării legislaturii a-X-a. 

Adică, Legislativul și-a încetat mandatul înainte de termen. Acest scrutin electoral se va numi ANTICIPAT.

Totodată, trebuie să știi că legislația prevede faptul că alegerile sunt anticipate și în cazul în care se reorganizează unitățile administrativ-teritoriale.

Cât despre alegerile ordinare - e simplu. Sunt scrutinele care au loc atunci când expiră, în mod normal, mandatul Parlamentului, adică după patru ani de activitate. 

Sistemul electoral mixt

Ultimele alegeri parlamentare, adică cele din februarie 2019, au fost organizate în baza unui sistem de vot mixt. Adică cetățeanul vota pentru o persoană pe circumscripția uninominală și pentru o formațiune politică pe circumscripția națională.

Pe circumscripţia naţională s-au ales 50 de deputaţi în baza votului reprezentării proporţionale.

De cealaltă parte, în circumscripţiile uninominale se aleg 51 de deputaţi în baza votului majoritar, câte unul de la fiecare circumscripţie.

50+51 = 101 oameni, numiți deputați. Aceștia sunt împuterniciți să reprezinte interesele poporului care le-au dat votul.

Sistemul electoral a trecut de la proporțional la mixt pe 5 mai 2017, cu votul a 74 de deputați PD și PSRM. Cu puțin timp înainte de vot, proiectul votului uninominal și proiectul votului mixt au fost comasate și votate în grabă. Votul comun PD-PSRM a servit drept motiv pentru care PAS și PPDA i-au acuzat pe oponenți de o înțelegere, în pofida unei aparente rivalități.

Schimbarea sistemului electoral a generat protestecritici și un aviz nefavorabil din partea Comisie de la Veneția.

Odată ce democrații „au pierdut puterea”, iar în Legislativ a fost formată majoritatea PAS-PSRM, sistemul mixt a fost anulat. 

La 15 august 2019, parlamentul a votat, în lectură finală, anularea sistemului electoral mixt și revenirea la cel proporțional, pe liste de partid. 

Sistemul proporțional de vot

Spre deosebire de sistemul mixt, cel proporțional presupune organizarea alegerilor într-o singură circumscripție - cea națională. În același timp, deputații vor fi aleși pe liste deschise de partid.

De menționat este faptul că un Parlament ales în baza sistemului proporțional nu va avea locuri vacante întrucât imediat ce apare vacanța unui mandat vor fi urmate procedurile necesare pentru validarea următorului mandat în baza listei de partid. 

Ceea ce nu era posibil în contextul sistemului mixt, când deputatul ales pe circumscripție uninominală elibera fotoliul de parlamentar, iar pentru suplinirea locului trebuiau organizate alegeri în circumscripția vizată. 

Din 1990 până acum

În 1990 R.S.S Moldova și-a ales Sovietul Suprem. Organul reprezentativ, care a fost format de deputați aleși pe circumscripții uninominale, s-a autodizolvat în 1993. Odată ce statul a devenit Republica Moldova, deputații au decis să meargă pe calea formării unui Parlament pluripartidist. Astfel, la 27 februarie 1994, în baza unei legi special adoptate, s-au organizat alegeri parlamentare anticipate, iar cetățenii și-au ales reprezentanții în primul Parlament al Republicii Moldova. 

Al doilea scrutin parlamentar a avut loc în martie 1998 și a fost unul ordinar. Atunci, în cursa electorală s-au înscris 82 de concurenți electorali: nouă partide, șase blocuri electorale și 67 de candidați independenți, însă la finalul campaniei au rămas 60. 

Un scrutin anticipat a parvenit în 2001. S-a întâmplat întrucât Parlamentul a fost incapabil să aleagă președintele țării în decembrie 2000 (n.r - până în 2016, președintele Republicii Moldova a fost ales de Legisaltiv, ci nu de popor).

A patra competiție electorală pentru fotoliile de deputat s-a desfășurat în martie 2005, în baza sistemului electoral proporțional, scrutinul fiind unul ordinar. 

Anul 2009 a venit în R. Moldova cu două scrutine parlamentare: unul ordinar, iar celălalt - anticipat. Parlamentul ales la 5 aprilie s-a dizolvat după tentativa nereușită de a alege șeful statului. Ulterior, în iulie, R. Moldova a ales, anticipat, în baza sistemului proporțional, o nouă legislatură.

Citește și: Protestele violente din 7 aprilie 2009. Istoria evenimentelor 

Nu a trecut mult timp și anticipatele au venit, din nou. În noiembrie 2010, parlamentarii nu au ajuns la un consens și n-au putut numi în funcție un șef de stat. 

În 2014, în Republica Moldova, s-au organizat, pentru a opta oară, alegeri parlamentare. Legislatura aleasă atunci și-a dus mandatul până la capăt. 

De menționat este faptul că deputații, în 2017, au decis modificarea sistemului electoral. Astfel, parlamentarele din 2019 au fost organizate în baza sistemului mixt de vot, în contextul unei situații tensionate pe scena politică și a neîncrederii exprimate de cetățeni față de forțele politice. Totodată, în acea perioada relațiile cu Uniunea Europeană s-au răcit. 

Legislatura aleasă în februarie 2019 a fost dizolvată de șefa statului în aprilie 2021. S-a întâmplat, din nou, în contextul unei stituații politice tensionate. Parlamentarii au instituit stare de urgență pe 31 martie pentru o perioadă de două luni. Asta în lipsa unui plan de acțiuni. Toate măsurile luate ulterior de Comisia pentru Situații Excepționale au fost, între timp, anulate.

Opoziția parlamentară a susținut cu vehemență că starea de urgență a fost votată intenționat de majoritatea parlamentară formată din socialiști și Platforma „Pentru Moldova”, care îi include și pe membrii Șor, pentru a împiedica dizolvarea Legislativului și organizarea de alegeri parlamentare anticipate.

Scrutinul din 2021 va fi ce-a de-a zecea competiție parlamentară din Republica Moldova. 

Vezi și aceste știri
Anticipate, ordinare, parlamentare, locale ori prezidențiale. Care-i treaba cu alegerile și de ce mergem să votăm | #CeSpuneLegea

Anticipate, ordinare, parlamentare, locale ori prezidențiale. Care-i treaba cu alegerile și de ce mergem să votăm | #CeSpuneLegea

„Nu-i bun partidu'”: Când poate fi lichidată o formațiune politică și cum poate să-i fie limitată activitatea | #CeSpuneLegea

„Nu-i bun partidu'”: Când poate fi lichidată o formațiune politică și cum poate să-i fie limitată activitatea | #CeSpuneLegea

Ce se întâmplă mai departe? Guvernul și-a anunțat demisia, dar continuă să activeze | #CeSpuneLegea

Ce se întâmplă mai departe? Guvernul și-a anunțat demisia, dar continuă să activeze | #CeSpuneLegea

Advertoriale
Oportunități de carieră pentru viitorii studenți, în sudul țării. De ce să alegi studiile la Cahul?

Oportunități de carieră pentru viitorii studenți, în sudul țării. De ce să alegi studiile la Cahul?

EXIMBANK lansează o nouă strategie de comunicare, dezvoltată pentru toate cele 11 subsidiare internaționale ale Intesa Sanpaolo

EXIMBANK lansează o nouă strategie de comunicare, dezvoltată pentru toate cele 11 subsidiare internaționale ale Intesa Sanpaolo

Au luat „Credite pentru tehnică” și au câștigat premii. Cine sunt cei 16 norocoși ai tombolei organizată de MAIB

Au luat „Credite pentru tehnică” și au câștigat premii. Cine sunt cei 16 norocoși ai tombolei organizată de MAIB

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
CUPRINS
  1. Ce sunt alegerile parlamentare?
  2. Anticipate sau ordinare?
  3. Sistemul electoral mixt
  4. Sistemul proporțional de vot
  5. Din 1990 până acum
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.