Potrivit expertei Promo-LEX, „discurs de ură” reprezintă orice formă de exprimare bazată pe prejudecăți și intoleranță, care promovează, instigă sau justifică ura față de o persoană sau un grup de persoane în baza un criteriu protejat, cum ar fi: sex, vârstă, orientare sexuală, limbă, naționalitate etc. Poate lua forme diferite, precum sexism, discurs homofob, rasist, xenofob etc., dar și instigare la discriminare, instigare la violență.

Totuși, acesta nu întotdeauna instigă la ură, ci se poate reduce doar la promovarea urii, fără a invita publicul să acționeze împotriva unei persoane sau a unui grup de persoane.

„Complexitatea discursului de ură este dată inclusiv de formele pe care le poate lua, contextele în care se poate manifesta, canalele prin intermediul cărora poate fi răspândit etc. Însă atunci când vorbim despre discursul de ură în mediul online trebuie să luăm în considerare câteva aspecte:

a) instantaneitatea mesajelor de ură;

b) rapiditatea cu care acest tip de discurs este răspândit prin intermediul rețelelor de socializare și a mediei online;

c) anonimatul sau falsa identitate utilizate de către autori și susținătorii acestora;

d) identificarea și etichetarea țintei într-un timp foarte scurt;

e) organizarea rapidă a grupului împotriva țintei”, a explicat Irina Corobcenco.

Diferențele dintre „discurs de ură” și „libertatea de opinie”

„Discursul de ură reprezintă o formă derogatorie a libertății de exprimare. Libertatea de exprimare include libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a comunica informații, însă libertatea de exprimare nu este un drept absolut, deci poate fi supus unor restrângeri”, explică Irina.

Conform standardelor internaționale și a legislației naționale acest lucru se poate realiza în câteva cazuri, printre care:

a) pentru securitatea națională, integritatea teritorială sau siguranța publică;

b) pentru a apăra ordinea și a preveni criminalitatea;

c) pentru a proteja sănătatea și morala, reputația sau drepturile altora.

Situația din Republica Moldova: 55% din cazurile de discurs de ură au fost identificate în mediul online

Conform datelor monitorizărilor realizate de Asociația Promo-LEX, aproximativ 55% din cazurile de discurs de ură au fost identificate în mediul online. Media online și rețelele sociale sunt principalele surse de răspândire a acestui tip de discurs.

„Cele peste 2.000 de cazuri de discurs de ură, identificate în perioada 2018-2021, au fost vizualizate de peste 40 de milioane de ori, ceea ce înseamnă că în medie fiecare caz a fost vizualizat de aproximativ 200 de mii de ori”, mai afirmă experta.

Conform datelor Promo-LEX grupurile cel mai des afectate de acest tip de discurs sunt: politicienii, femeile, persoanele LGBTI și persoanele cu dizabilități. Cu toate acestea, în funcție de contextul social și politic, discursul de ură este îndreptat împotriva jurnaliștilor, unioniștilor, romilor, persoanelor în etate etc. Experta susține că acest tip de discurs poate afecta pe oricine. 

În rândul politicienilor, discursul de ură își face simțită prezența în special în campaniile electorale. Spre exemplu, în perioada electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, experții au identificat 390 de cazuri de discurs de ură și instigare la discriminare, dintre care 299 de cazuri au avut loc în context electoral.

Astfel, un exemplu în mediul online (rețele sociale) a fost mesajul lui Vasile Costiuc, în timpul unui live din 6 iulie, care a luat forma discursului instigator la violență, dar și a discursului age-ist. Mesajul a fost îndreptat împotriva Zinaidei Greceanîi, care a fost ridiculizată prin utilizarea expresiei „baba” și asocierea cu MumaPădurii, un personaj din mitologia românească:

„Acesta este transportul Babei Zâna, ea se suie pe mătură și zboară […] ea când vine la Parlament, în dreapta, lasă mătura”.

Un alt exemplu în cadrul campaniei electorale a fost pe data de 13 mai, în cadrul emisiunii de la TVC 21, Vladimir Voronin, președintele PCRM, candidat la funcția de deputat din partea blocului electoral PCRM – PSRM, a afirmat:

„Deci mâine ne trezim cu soldații NATO? Asta doriți, dragi alegători, când veți vota acum parlamentul, astfel încât să voteze pentru eliminarea statutului de neutralitate al țării? Pentru ca aceiași ... soldați NATO să vină aici și să aveți copii cu pielea închisă la culoare, nu numai cu piele albă? Vreți asta? Pentru ca jandarmii români să vină după ei?”.

Discursul lui Vladimir Voronin reprezintă, în primul rând, o formă de manipulare, prin care se insinuează că în Republica Moldova ar putea fi trimise trupe ale NATO, deși nicio instituție publică cu atribuții în domeniul apărării nu a anunțat sau nu a confirmat o astfel de informație.

Totodată, afirmațiile lui Vladimir Voronin reprezintă un discurs al fricii, prin care trupele NATO și „jandarmii români” se asociază cu un „pericol pentru statalitatea” Republicii Moldova. În același timp, Vladimir Voronin a utilizat un limbaj rasist în încercarea de a atrage atenția asupra „pericolului” inventat. Nașterea unor copii de o altă culoare decât cea albă este prezentată de către Vladimir Voronin ca ceva inacceptabil. În acest mod, Vladimir Voronin nu doar a manipulat, dar a și promovat ura față de străini și față de persoanele de o altă culoare, explicau experții.

Cum se pedepsește discursul instigator la ură în R. Moldova?

„Cadrul legal național este unul incomplet pentru reglementarea și sancționarea discursului de ură”, afirmă Irina Corobcenco.

„Legea cu privire la asigurarea egalității nr. 121/2012 reglementează o formă apropiată discursului de ură – „instigarea la discriminare”, iar Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității poate emite doar recomandări în cauzele individuale. Acesta poate emite un proces-verbal de constatare a contravenției, care trebuie apoi să fie menținut de instanță. Altfel spus, Consiliul nu poate impune sancțiuni pe cont propriu”, mai explică Irina.

Pași de urmat pentru utilizatorii de Internet, când observă un comentariu discriminator

Potrivit expertei, atunci când utilizatorii de rețele sociale sesizează un mesaj ce conține un comentariu discriminatoriu, ei pot întrerpinde mai multe acțiuni.

În primul rând, să atragă atenția autorului/autoarei că mesajul acestuia/acesteia instigă la discriminare, promovează stereotipuri și prejudecăți și lezează demnitatea unei persoane sau a unui grup de persoane.

„Deci, ar fi bine să îl ajusteze corespunzător sau să îl șteargă. Uneori, oamenii nici nu înțeleg că mesajul lor poate afecta pe cineva, iată de ce este bine să încercăm să explicăm ce este greșit și de ce”, punctează Irina.

În al doilea rând, dacă persoana refuză să ajusteze comentariul sau să îl șteargă, iar acesta este publicat pe pagina unei instituții media, a unui grup închis sau a unei persoane, experta recomandă să fie atenționat administratorul paginii respective asupra importanței moderării comentariilor pentru a nu răspândi mesajele de ură și cele care instigă la discriminare și/sau violență.

În al treilea rând, dacă nu au funcționat primele două opțiuni, se recomandă raportarea mesajul companiei social media. Majoritatea marilor companii, cum este Facebook, Instagram, YouTube etc. au politici clare cu privire la neutilizarea discursului de ură pe platformele lor.

Responsabilitatea - cel mai simplu instrument de minimalizare a fenomenul discursului de ură în mediul online

Cel mai simplu și ieftin instrument pe care îl avem cu toții la îndemână este să fim responsabili atunci când comunicăm în mediul online. Este adevărat că internetul oferă protecția anonimatului în ciuda politicii rețelelor sociale de a permite numai conturi reale, însă ceea ce este ilegal în mediul offline este ilegal și în mediul online, este de părere experta.

De asemenea,  aceasta crede că atitudinea pro-activă față de astfel de cazuri este absolut importantă.

Un exemplu de responsabilitate poate servi cazul când mai multe petiționare au invocat faptul că o rețea de supermarkete  a postat pe rețeaua de socializare (Facebook) unde are peste 17.000 de abonați un mesaj promoțional îmbibat cu limbaj sexist la adresa femeilor. În mesajul dat, potrivit petiționarelor se perpetua ideea că rolul femeii este de a găti pentru barbat, fiind folosit și un limbaj sexist. Aceasta în viziunea petiționarelor perpetua stereotipul că femeile au un limbaj diferit de cel a barbaților și respectiv o înțelegere diferită a lumii.

Astfel, petiționarele au depus o plângere la Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității pe motivul lezării demnității prin producerea și distribuirea publicității sexiste. Prin urmare, Consiliul a decis că „textul materialului publicitar analizat are un caracter sexist, promovează stereotipurile de gen și lezează demnitatea umană”.

Monitorizarea discursului de ură în mediul online - o problemă la nivel național

„La nivel național, nu există o instituție responsabilă de monitorizarea discursului de ură în mediul online. Persoanele afectate se pot adresa în instanța de judecată sau la Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității. Datele existente cu privire la fenomenul discursului de ură în spațiul public și în mediul online sunt prezentate de societatea civilă”, spune Irina.  

Foto: newsmaker.md

Analizând materialele dosarului, Consiliul a stabilit că „faptele exprimate constituie instigare la ură pe criteriu de origine etnică și a recomandat reclamatei să aducă scuze publice”.

Citește și:  Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii, despre expresia „autist” folosită de Bolea: Recomandă să fie mai prudent la exprimări

Combaterea fenomenului discursului de ură

Experta Irina Corobcenco a evidențiat trei pași necesari pentru a preveni și a combate mesajele instigatoare la ură:

{{blockquote\?În primul rând, este nevoie de un cadru legal complet care să permită sancționarea promptă a discursului de ură atât în spațiul public, cât și în mediul online.

În al doilea rând, este nevoie ca autoritățile cu atribuții în domeniul asigurării egalității și prevenirii discriminării să dezvolte mecanisme de monitorizare și de colectare a datelor dezagregate cu privire la discursul de ură. Acestea vor permite înțelegerea domeniilor de intervenție și a tipului de acțiuni necesare a fi întreprinse pentru protejarea victimelor discursului de ură.

Vezi și: „Valorile” anunțate de Dodon în campania prezidențială, calificate sexiste de Consiliul pentru egalitate

Nu în ultimul rând, la nivel național avem nevoie de o strategie comprehensivă pentru prevenirea discursului de ură care să fie dezvoltată și implementată de Guvernul Republicii Moldova împreună cu societatea civilă, instituțiile media etc.||Irina Corobcenco, expertă în monitorizarea discursului de ură

Discursul de ură, o amenințare la adresa democrației?

„Atunci când participarea grupurilor sociale la discursul public democratic este limitată din cauza amenințărilor, urii și intoleranței, opiniile acestora riscă să fie marginalizate și excluse din procesele decizionale, care, în cele din urmă, pot deveni mai puțin calitative și uneori ilegitime”, este de părere Irina.

Citește și: Consiliul pentru Prevenirea Discriminării: „Igor Dodon trebuie să aducă scuze publice pentru declarațiile sexiste în adresa liderei PAS”

Potrivit ei, un discurs de ură influențează opinia socială și schimbă atitudini, ceea ce, în mod indirect, face ca dezbaterile pe care le implică procesele decizionale să fie supuse riscului de a nu-și atinge nivelul de calitate dorit. De asemenea, orice discurs public intolerant marginalizează sau exclude grupuri sociale, care, odată ce nu sunt implicate în procesul de luare a deciziilor, pot pune sub semnul întrebării justificarea deciziei în sine.