Pe internet, în spatele anonimatului, suntem toți viteji: Ce este discursul de ură și cum poate fi prevenit (INTERVIU)

Pe internet, în spatele anonimatului, suntem toți viteji: Ce este discursul de ură și cum poate fi prevenit (INTERVIU)

„Fa...”, „Băi prostănacule”, „E femeie la volan, la ce altceva să te aștepți”, „Eu demult am văzut că-i bolnăjior”... sunt doar câteva din exemplele discursului de ură pe care le întâlnim tot mai des pe rețelele sociale, acolo unde oamenii se pot ascunde în spatele unui anonimat. Conform datelor monitorizărilor realizate de Asociația Promo-LEX, aproximativ 55% din cazurile de discurs de ură au fost identificate în mediul online. Este vorba de jigniri, insulte, calomnii, amenințări. Dar ce se înțelege prin discursul de ură și ce se poate face pentru a-l preveni? Am decis să discutăm acest subiect, în contextul Zilei Democrației, cu experta în monitorizarea discursului de ură, Irina Corobcenco.

Potrivit expertei Promo-LEX, „discurs de ură” reprezintă orice formă de exprimare bazată pe prejudecăți și intoleranță, care promovează, instigă sau justifică ura față de o persoană sau un grup de persoane în baza un criteriu protejat, cum ar fi: sex, vârstă, orientare sexuală, limbă, naționalitate etc. Poate lua forme diferite, precum sexism, discurs homofob, rasist, xenofob etc., dar și instigare la discriminare, instigare la violență.

Totuși, acesta nu întotdeauna instigă la ură, ci se poate reduce doar la promovarea urii, fără a invita publicul să acționeze împotriva unei persoane sau a unui grup de persoane.

„Complexitatea discursului de ură este dată inclusiv de formele pe care le poate lua, contextele în care se poate manifesta, canalele prin intermediul cărora poate fi răspândit etc. Însă atunci când vorbim despre discursul de ură în mediul online trebuie să luăm în considerare câteva aspecte:

a) instantaneitatea mesajelor de ură;

b) rapiditatea cu care acest tip de discurs este răspândit prin intermediul rețelelor de socializare și a mediei online;

c) anonimatul sau falsa identitate utilizate de către autori și susținătorii acestora;

d) identificarea și etichetarea țintei într-un timp foarte scurt;

e) organizarea rapidă a grupului împotriva țintei”, a explicat Irina Corobcenco.

În spațiul public, discursul de ură se răspândește cu o altă viteză, de obicei mesajul este recepționat de către participanții evenimentului, iar apoi dacă este acceptat și susținut, acesta este preluat și răspândit mai departe. Lucrurile se schimbă atunci când evenimentul este mediatizat, iar discursul de ură ajunge la TV sau radio. De asemenea, în spațiul public, nici autorii și nici participanții nu se pot ascunde sub umbrela anonimatului, iar mesajele acestora sunt de cele mai multe ori mult mai temperate.

Irina Corobcenco, expertă în monitorizarea discursului de ură
  

Diferențele dintre „discurs de ură” și „libertatea de opinie”

„Discursul de ură reprezintă o formă derogatorie a libertății de exprimare. Libertatea de exprimare include libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a comunica informații, însă libertatea de exprimare nu este un drept absolut, deci poate fi supus unor restrângeri”, explică Irina.

Conform standardelor internaționale și a legislației naționale acest lucru se poate realiza în câteva cazuri, printre care:

a) pentru securitatea națională, integritatea teritorială sau siguranța publică;

b) pentru a apăra ordinea și a preveni criminalitatea;

c) pentru a proteja sănătatea și morala, reputația sau drepturile altora.

De cele mai multe ori, discursul de ură are drept consecințe marginalizarea, stigmatizarea, umilirea etc. unei persoane sau a unui grup de persoane, dar și încălcarea drepturilor lor. Cea mai gravă consecință a discursului de ură este genocidul. Iată de ce, discursul de ură nu reprezintă libertate de exprimare, pentru că ura nu reprezintă o opinie.

Irina Corobcenco, expertă în monitorizarea discursului de ură
 

Situația din Republica Moldova: 55% din cazurile de discurs de ură au fost identificate în mediul online

Conform datelor monitorizărilor realizate de Asociația Promo-LEX, aproximativ 55% din cazurile de discurs de ură au fost identificate în mediul online. Media online și rețelele sociale sunt principalele surse de răspândire a acestui tip de discurs.

„Cele peste 2.000 de cazuri de discurs de ură, identificate în perioada 2018-2021, au fost vizualizate de peste 40 de milioane de ori, ceea ce înseamnă că în medie fiecare caz a fost vizualizat de aproximativ 200 de mii de ori”, mai afirmă experta.

Conform datelor Promo-LEX grupurile cel mai des afectate de acest tip de discurs sunt: politicienii, femeile, persoanele LGBTI și persoanele cu dizabilități. Cu toate acestea, în funcție de contextul social și politic, discursul de ură este îndreptat împotriva jurnaliștilor, unioniștilor, romilor, persoanelor în etate etc. Experta susține că acest tip de discurs poate afecta pe oricine. 

În rândul politicienilor, discursul de ură își face simțită prezența în special în campaniile electorale. Spre exemplu, în perioada electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, experții au identificat 390 de cazuri de discurs de ură și instigare la discriminare, dintre care 299 de cazuri au avut loc în context electoral.

Astfel, un exemplu în mediul online (rețele sociale) a fost mesajul lui Vasile Costiuc, în timpul unui live din 6 iulie, care a luat forma discursului instigator la violență, dar și a discursului age-ist. Mesajul a fost îndreptat împotriva Zinaidei Greceanîi, care a fost ridiculizată prin utilizarea expresiei „baba” și asocierea cu MumaPădurii, un personaj din mitologia românească:

„Acesta este transportul Babei Zâna, ea se suie pe mătură și zboară […] ea când vine la Parlament, în dreapta, lasă mătura”.

Un alt exemplu în cadrul campaniei electorale a fost pe data de 13 mai, în cadrul emisiunii de la TVC 21, Vladimir Voronin, președintele PCRM, candidat la funcția de deputat din partea blocului electoral PCRM – PSRM, a afirmat:

„Deci mâine ne trezim cu soldații NATO? Asta doriți, dragi alegători, când veți vota acum parlamentul, astfel încât să voteze pentru eliminarea statutului de neutralitate al țării? Pentru ca aceiași ... soldați NATO să vină aici și să aveți copii cu pielea închisă la culoare, nu numai cu piele albă? Vreți asta? Pentru ca jandarmii români să vină după ei?”.

Discursul lui Vladimir Voronin reprezintă, în primul rând, o formă de manipulare, prin care se insinuează că în Republica Moldova ar putea fi trimise trupe ale NATO, deși nicio instituție publică cu atribuții în domeniul apărării nu a anunțat sau nu a confirmat o astfel de informație.

Totodată, afirmațiile lui Vladimir Voronin reprezintă un discurs al fricii, prin care trupele NATO și „jandarmii români” se asociază cu un „pericol pentru statalitatea” Republicii Moldova. În același timp, Vladimir Voronin a utilizat un limbaj rasist în încercarea de a atrage atenția asupra „pericolului” inventat. Nașterea unor copii de o altă culoare decât cea albă este prezentată de către Vladimir Voronin ca ceva inacceptabil. În acest mod, Vladimir Voronin nu doar a manipulat, dar a și promovat ura față de străini și față de persoanele de o altă culoare, explicau experții.

Cum se pedepsește discursul instigator la ură în R. Moldova?

„Cadrul legal național este unul incomplet pentru reglementarea și sancționarea discursului de ură”, afirmă Irina Corobcenco.

„Acest tip de discurs este definit în Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64/2010, iar procedura de examinare a unei cauze cu privire la utilizarea discursului de ură are loc conform Codului de procedură civilă. De asemenea, Codul serviciilor media audiovizuale definește „discursul care incită la ură” și stabilește prin articolul 84, alin. (9) sancțiunea pentru utilizarea acestuia în media audiovizuală, amendă de la 40.000 de lei până la 70.000 de lei pentru prima încălcare, de la 70.000 de lei până la 100.000 de lei - pentru încălcări repetate și retragerea licenței de emisie”.

„Legea cu privire la asigurarea egalității nr. 121/2012 reglementează o formă apropiată discursului de ură – „instigarea la discriminare”, iar Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității poate emite doar recomandări în cauzele individuale. Acesta poate emite un proces-verbal de constatare a contravenției, care trebuie apoi să fie menținut de instanță. Altfel spus, Consiliul nu poate impune sancțiuni pe cont propriu”, mai explică Irina.

Codul Contravențional nu conține nici o normă care ar reglementa discursul de ură, iar Codul Penal oferă o încadrare limitată a unor forme de exprimare periculoase. Iată de ce, încă din anul 2016 a fost elaborat proiectul de lege nr. 301 privind reglementarea infracțiunilor motivate de prejudecată, care a fost votat în prima lectură în același an, dar până în prezent, acesta nu a fost adoptat în lectură finală.

Irina Corobcenco, expertă în monitorizarea discursului de ură

Pași de urmat pentru utilizatorii de Internet, când observă un comentariu discriminator

Potrivit expertei, atunci când utilizatorii de rețele sociale sesizează un mesaj ce conține un comentariu discriminatoriu, ei pot întrerpinde mai multe acțiuni.

În primul rând, să atragă atenția autorului/autoarei că mesajul acestuia/acesteia instigă la discriminare, promovează stereotipuri și prejudecăți și lezează demnitatea unei persoane sau a unui grup de persoane.

„Deci, ar fi bine să îl ajusteze corespunzător sau să îl șteargă. Uneori, oamenii nici nu înțeleg că mesajul lor poate afecta pe cineva, iată de ce este bine să încercăm să explicăm ce este greșit și de ce”, punctează Irina.

În al doilea rând, dacă persoana refuză să ajusteze comentariul sau să îl șteargă, iar acesta este publicat pe pagina unei instituții media, a unui grup închis sau a unei persoane, experta recomandă să fie atenționat administratorul paginii respective asupra importanței moderării comentariilor pentru a nu răspândi mesajele de ură și cele care instigă la discriminare și/sau violență.

În al treilea rând, dacă nu au funcționat primele două opțiuni, se recomandă raportarea mesajul companiei social media. Majoritatea marilor companii, cum este Facebook, Instagram, YouTube etc. au politici clare cu privire la neutilizarea discursului de ură pe platformele lor.

Responsabilitatea - cel mai simplu instrument de minimalizare a fenomenul discursului de ură în mediul online

Cel mai simplu și ieftin instrument pe care îl avem cu toții la îndemână este să fim responsabili atunci când comunicăm în mediul online. Este adevărat că internetul oferă protecția anonimatului în ciuda politicii rețelelor sociale de a permite numai conturi reale, însă ceea ce este ilegal în mediul offline este ilegal și în mediul online, este de părere experta.

De asemenea,  aceasta crede că atitudinea pro-activă față de astfel de cazuri este absolut importantă.

Dacă preferați să jucați „rolul trecătorului” atunci când cineva instigă la ură sau violență împotriva unei persoane sau a unui grup doar pentru că este diferit prin naționalitatea pe care o are, sau prin limba pe care o vorbește etc., să știți că aveți toate șansele ca într-o bună zi să ajungeți în aceeași situație, când drepturile dvs. vor limitate sau încălcate doar pentru că, de exemplu, aveți o altă opinie sau o altă etnie.

Irina Corobcenco, expertă în monitorizarea discursului de ură
 

Un exemplu de responsabilitate poate servi cazul când mai multe petiționare au invocat faptul că o rețea de supermarkete  a postat pe rețeaua de socializare (Facebook) unde are peste 17.000 de abonați un mesaj promoțional îmbibat cu limbaj sexist la adresa femeilor. În mesajul dat, potrivit petiționarelor se perpetua ideea că rolul femeii este de a găti pentru barbat, fiind folosit și un limbaj sexist. Aceasta în viziunea petiționarelor perpetua stereotipul că femeile au un limbaj diferit de cel a barbaților și respectiv o înțelegere diferită a lumii.

Astfel, petiționarele au depus o plângere la Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității pe motivul lezării demnității prin producerea și distribuirea publicității sexiste. Prin urmare, Consiliul a decis că „textul materialului publicitar analizat are un caracter sexist, promovează stereotipurile de gen și lezează demnitatea umană”.

Monitorizarea discursului de ură în mediul online - o problemă la nivel național

„La nivel național, nu există o instituție responsabilă de monitorizarea discursului de ură în mediul online. Persoanele afectate se pot adresa în instanța de judecată sau la Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității. Datele existente cu privire la fenomenul discursului de ură în spațiul public și în mediul online sunt prezentate de societatea civilă”, spune Irina.  

Un exemplu este decizia Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității, care arecunoscut drept discriminatorii declarațiile consilierei din partea Partidului Socialiștilor în Consiliul Municipal Chișinău, Silviei Grigorieva. Aceasta a utilizat pe rețelele de socializare cuvinte precum „țigan” și „prostituată”, cu scopul de a ofensa interlocutorul.

Foto: newsmaker.md

Analizând materialele dosarului, Consiliul a stabilit că „faptele exprimate constituie instigare la ură pe criteriu de origine etnică și a recomandat reclamatei să aducă scuze publice”.

Citește și:  Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii, despre expresia „autist” folosită de Bolea: Recomandă să fie mai prudent la exprimări

Combaterea fenomenului discursului de ură

Experta Irina Corobcenco a evidențiat trei pași necesari pentru a preveni și a combate mesajele instigatoare la ură:

În primul rând, este nevoie de un cadru legal complet care să permită sancționarea promptă a discursului de ură atât în spațiul public, cât și în mediul online.

În al doilea rând, este nevoie ca autoritățile cu atribuții în domeniul asigurării egalității și prevenirii discriminării să dezvolte mecanisme de monitorizare și de colectare a datelor dezagregate cu privire la discursul de ură. Acestea vor permite înțelegerea domeniilor de intervenție și a tipului de acțiuni necesare a fi întreprinse pentru protejarea victimelor discursului de ură.

Vezi și: „Valorile” anunțate de Dodon în campania prezidențială, calificate sexiste de Consiliul pentru egalitate

Nu în ultimul rând, la nivel național avem nevoie de o strategie comprehensivă pentru prevenirea discursului de ură care să fie dezvoltată și implementată de Guvernul Republicii Moldova împreună cu societatea civilă, instituțiile media etc.

Irina Corobcenco, expertă în monitorizarea discursului de ură

Discursul de ură, o amenințare la adresa democrației?

„Atunci când participarea grupurilor sociale la discursul public democratic este limitată din cauza amenințărilor, urii și intoleranței, opiniile acestora riscă să fie marginalizate și excluse din procesele decizionale, care, în cele din urmă, pot deveni mai puțin calitative și uneori ilegitime”, este de părere Irina.

Citește și: Consiliul pentru Prevenirea Discriminării: „Igor Dodon trebuie să aducă scuze publice pentru declarațiile sexiste în adresa liderei PAS”

Potrivit ei, un discurs de ură influențează opinia socială și schimbă atitudini, ceea ce, în mod indirect, face ca dezbaterile pe care le implică procesele decizionale să fie supuse riscului de a nu-și atinge nivelul de calitate dorit. De asemenea, orice discurs public intolerant marginalizează sau exclude grupuri sociale, care, odată ce nu sunt implicate în procesul de luare a deciziilor, pot pune sub semnul întrebării justificarea deciziei în sine.

Dacă un discurs democratic limitat duce la o democrație mai puțin eficientă, atunci un discurs public intolerant duce, în cele din urmă, la încălcarea drepturilor omului.

Irina Corobcenco, expertă în monitorizarea discursului de ură

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Discurs de ură, aplicarea violenței și cheltuieli nedeclarate. Ce lacune a identificat Promo-LEX în campania electoală

Discurs de ură, aplicarea violenței și cheltuieli nedeclarate. Ce lacune a identificat Promo-LEX în campania electoală

Discurs de ură, cheltuieli neraportate și stabilirea secțiilor de votare în diaspora și în stânga Nistrului. Promo-LEX a identificat lacune în perioada campaniei electorale

Discurs de ură, cheltuieli neraportate și stabilirea secțiilor de votare în diaspora și în stânga Nistrului. Promo-LEX a identificat lacune în perioada campaniei electorale

Discurs de ură, reducerea constantă a numărului de alegători și impactul pandemiei de COVID-19. Promo-LEX a prezentat primul Raport de monitorizare a campaniei electorale

Discurs de ură, reducerea constantă a numărului de alegători și impactul pandemiei de COVID-19. Promo-LEX a prezentat primul Raport de monitorizare a campaniei electorale

Advertoriale
Fă-ți ghiozdanul pentru școală cu METRO! Rechizitele care îți vor face învățatul mai plăcut (FOTO)

Fă-ți ghiozdanul pentru școală cu METRO! Rechizitele care îți vor face învățatul mai plăcut (FOTO)

Maib a inaugurat „maib Academy”, un centru inovativ de instruiri pentru angajați

Maib a inaugurat „maib Academy”, un centru inovativ de instruiri pentru angajați

Î.S. MOLDATSA recrutează. Află cum poți să devii Controlor de Trafic Aerian Stagiar

Î.S. MOLDATSA recrutează. Află cum poți să devii Controlor de Trafic Aerian Stagiar

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • DESCIFRAT| R. Moldova și riscul unei catastrofe nucleare: În cât timp vom fi informați, ce măsuri întreprindem și cum administrăm iodura de potasiu(VIDEO)
    DESCIFRAT| R. Moldova și riscul unei catastrofe nucleare: În cât timp vom fi informați, ce măsuri întreprindem și cum administrăm iodura de potasiu(VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: „Sport pentru a fi subțirei” și „sâmburi de harbuz”. Remedii pentru o viață fără covid
  • DESCIFRAT: 12 ani pe calea digitalizării serviciilor publice sau cât de utilizate sunt tehnologiile informaționale în relația cetățean - Guvern
  • Copiii știu mai bine: De ce Moldova nu are mare? „Ne-a fost furată” sau „S-a scurs prin găurile lăsate de tancuri”
  • DESCIFRAT| Alertele cu bombă - ecuații cibernetice cu multe necunoscute sau slăbiciunea sistemului? (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Crima din pădurea de la Strășeni: Unul dintre cei suspectați de omor este fiul fostului polițist Ion Stratulat
  • 2
    Ultima oră! Atac cibernetic la Președinție. Serverul de poștă electronică a fost compromis
  • 3
    A fost reținută una din cele șapte persoane care au părăsit R. Moldova, pentru a se eschiva de la urmărirea penală în dosarul finanțării ilegale a Partidului „Șor”
  • 4
    La ce vârstă se căsătoresc tinerii din R. Moldova? Datele Biroului Național de Statistică
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.