Sentimentele de ură au la bază un trecut individual emoțional problematic

Potrivit psihologului Ștefan Popov, discursul de ură este caracteristic persoanelor care au avut anterior relații parentale și sociale disfuncționale, variate forme de abuzuri în copilărie și adolescență, neglijarea nevoilor afective, educație ostilă și punitivă, toate acestea generând o mulțime de conflicte interioare și stări negative.

 „Aceste emoții nu pot fi reprimate la nesfârșit, dar caută diverse posibilități de a se manifesta, unii ajung să-și îndrepte ura față de anumite grupuri  etnice, lingvistice, religioase, politice, comunități LGBT etc., justificându-și atitudinea ostilă  prin pseudoargumente și raționalizări ideologice” spune Ștefan Popov. 

Psihologa Doina Ipatii susține că sunt mai multe aspecte care generează un astfel de comportament în mediul online. De cele mai multe ori, în spatele comentariilor agresive se ascund oameni cu tulburări structurale, cum ar fi, de exemplu, un nivel jos de judecată morală. 

 „Acest tip de persoane nu a adoptat sau internalizat încă anumite convenții sociale cu privire la ceea ce este bine sau rău, dar, în schimb, se concentrează în mare măsură pe consecințele externe pe care le pot avea anumite acțiuni. Prin urmare, atâta timp cât nu există o pedeapsă pentru acțiunile lor, nu îi oprește nimic. De asemenea, în spatele acestor comentarii pot fi persoane, pentru care, din cauza propriilor traume, lumea este simplistă. Tot ce corespunde viziunilor și modului lor de viață este perceput ca adevăr și bine absolut, care nu poate fi pus la îndoială și orice abatere de la acest punct de vedere este percepută ca rău absolut și atac direct. Astfel, acești oameni vor folosi cele mai dure arme (cuvinte) pentru a-și apăra punctul de vedere și lumea lor ideală”. 

Doina Ipatii mai spune că un nivel scăzut de integrare structurală au, de regulă, și persoanele care aruncă venin în comentarii pentru a-și consolida poziția de membru al unui grup. Problema acestor oameni este că sunt prea slabi pentru a-și asuma răspunderea propriilor alegeri. De aceea renunță la puterea propriei decizii. Și atunci, pentru ei este important să se afilieze, cel puțin virtual, unor grupuri care să ia decizii în locul lor. Și atunci, discursurile de ură vor fi motivate de nevoia de a apăra poziția grupului și propria poziție în acel grup. 

Persoanele care s-au confruntat cu discursul de ură pot manifesta, ulterior, agresivitate

Persoanele care manifestă ostilitate și ură trăiesc sentimente de superioritate și putere față de victimă, ca necesitate de a compensa sentimentele și complexele personale de inferioritate. La fel, este posibil ca aceste persoanele care s-au confruntat cu discursul de ură să devină ele însele cele care vor manifesta agresivitate, așa cum persoane care sunt abuzate, au un risc mai mare de a deveni ele însele abuzatori, pentru a-și restabili dreptatea și sentimentul de putere, spune Ștefan Popov. 

 „Aceste persoane nu au nevoie să cunoască prea multe detalii despre subiectul discutat, pentru că, de la bun început, scopul nici nu este de a analiza și a reflecta asupra situației, dar de a nu rata orice moment care poate servi drept motiv pentru a-și descărca propriile frustrări și manifestări ale „puterii”. Persoanele care sunt victime ale discursului de ură pot suporta diverse consecințe emoționale ușoare sau severe, în funcție de resursele emoționale interioare, de la sentimente de rușine și vinovăție, până la determinare la suicid”, punctează Ștefan Popov.

Chiar dacă autorii discursurilor de instigare la ură sunt, de cele mai multe ori anonimi, victimele au o identitate reală, prin urmare, abuzul online are un impact negativ de durată asupra stării lor de bine în viața de zi cu zi. Cele mai frecvente consecințe identificate în studii științifice sunt anxietatea, stările depresive, sentimentul puternic de vulnerabilitate și teroare.

 „Mai mult, nu ar trebui să ne amăgim că ura online rămâne online. Discursul instigator la ură este un tip ofensator de comunicare, care exprimă o ură folosind stereotipuri. Și pentru că aceste stereotipuri negative sunt acceptate social, de regulă, nu sunt puse la îndoială. Lumea digitală oferă un spațiu sigur pentru a multiplica prejudecățile și a intensifica ura fără consecințe. Furia oamenilor poate crește până în momentul, în care explodează în lumea reală”, mai spune menționează Doina Ipatii. 

Studii științifice, inclusiv din Republica Moldova au demonstrat că oamenii citesc comentariile și sunt, mai degrabă influențați de opinia comentatorilor decât de informația din materialele jurnalistice. Respectiv o prejudecată multiplicată poate da senzația de (legalizare socială) a unei crime reale. Astfel unii oameni se pot simți încurajați să comită o crimă motivată de ură, mai spune psihologa. 

Te-ar interesa și: Pe internet, în spatele anonimatului, suntem toți viteji: Ce este discursul de ură și cum poate fi prevenit (INTERVIU)

Pe online, mai curajoși decât în viața reală 

„De cele mai multe ori, oamenii nu au suficientă îndrăzneală să-și manifeste discursul de ură în comunicarea directă, pentru că se tem de careva consecințe imediate, dar este foarte ușor să înjuri sau să critici în stânga și în dreapta, atunci când stai în pătuc la călduț și cu ușa încuiată. Mediul online fiind mediul favorabil în care oamenii își pot manifesta fără cenzură toate frustrările personale” consideră Popov.

Potrivit Doinei Ipatii, rezultatele studiilor științifice din ultimii 20 de ani arată că anonimatul pe care îl oferă comunicarea mediată de computer, în special prin intermediul rețelelor sociale, dă un sentiment de impunitate și poate duce la pierderea conștiinței de sine și la lipsa de empatie.

 „Acest lucru le permite oamenilor să se disocieze de imaginea lor publică, permițând „ecranului” să acționeze ca un scut față de așteptările și normele de comportament din lumea și mediul lor de zi cu zi. Confidențialitatea și izolarea pe web permite făptuitorilor să discrimineze anumite grupuri. Anonimatul și disocierea de identitatea reală pot produce adesea un teren fertil pentru ură, agresivitate și conflict”.

Lipsa unei pedepse favorizează fenomenul discursului de ură

În condițiile în care în legislația din R. Moldova nu există o pedeapsă clară pentru ceea ce înseamnă discursul de ură pe online, tot mai mulți oameni iau parte la acest fenomen și încurajează, într-un fel sau altul, manifestațiile agresive. 

  „Persoanele care aprobă și încurajează violența fizică sau verbală sunt persoane care deja ascund impulsuri agresive reprimate, din aceleași motive enumerate mai sus și se identifică cu cei care deja o fac - este o formă simbolică, prin care oamenii își manifestă emoțiile negative, chiar dacă nu participă direct la violența verbală sau fizică, dar, fiind doar martorul acestora, își descarcă parțial tensiunile emoționale negative. A încuraja o scenă de violență, înseamnă a-ți crea o posibilitate prin care să-ți manifești propria furie prin identificare cu agresorul, fără să participi direct la violență”, punctează Ștefan Popov. 

Psihologii susțin că acest fenomen nu ține doar de naționalitate și că nu doar în R. Moldova oamenii se expun într-o manieră agresivă în mesajele pe online. 

 „Se pare au început să devină tot mai populare în toată lumea, încă de la începutul anilor 2000, când atât jurnaliștii, cât şi oamenii de știință, au început să sugereze noi forme de interactivitate. Acest lucru se referă, în special, la conținutul generat de utilizatori, cum ar fi comentariile la noutățile plasate pe online”, este de părere Doina Ipatii.

Iar Ștefan Popov, este convins că afirmația precum că moldovenii ar fi un popor răutăcios, este falsă și nu e decât un stereotip.

 „Dat fiind faptul că aceste persoane caută să-și manifeste ura în spațiul online, pe când persoanele care sunt bine cu sine și cu cei din jur nu-și exprimă sentimentele și opiniile, se creează falsa impresie că moldovenii sunt răi. Asemenea discursuri de ură se regăsesc în toate societățile”. 

Citește și: Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii, despre expresia „autist” folosită de Bolea: Recomandă să fie mai prudent la exprimări

Potrivit Promo-LEX, doar în anul 2019, pe durata a șapte luni de monitorizare, au fost identificate 835 de cazuri de discurs de ură și instigare la discriminare, care au afectat diverse grupuri de persoane. Astfel, dacă în anul 2018, în spațiul public și mass-media din R. Moldova s-au înregistrat în medie două cazuri pe zi, în anul 2019 numărul acestora a crescut până la patru cazuri pe zi. Cel mai des, (în 87% dintre cazuri), autorii acestora sunt bărbați - politicieni, reprezentanții ai Bisericii Ortodoxe, jurnaliști, formatori de opinie etc.