„Potrivit Codului Penal și Hotărârii Guvernului, monitorizarea electronică este aplicată la mai multe tipuri de subiecți. Unul dintre ei sunt cei care se deplasează fără escortă, persoanele cărora li se aplică arest la domiciliu sau interdicția de a părăsi localitatea în faza de urmărire penală. O a treia categorie sunt subiecții probațiunii cărora le este aplicată interdicția de a părăsi anumite locuri”, explică Andrei Iavorschi, directorul Inspectoratului Național de Probațiune.

Mai nou, în R. Moldova se aplică un sistem unic în lume care asigură și protecția victimelor față de agresori. 

„Formatul a intrat în vigoare de la 3 ianuarie 2021, adică avem 11 luni de la implementare. Avem GPS tricherul care este aplicat învinuitului/inculpatului și acesta este legat de 1-8 dispozitive, în funcție de persoanele față de care s-a aplicat această ordonanță de protecție”,  spune Andrei Iavorschi.

De regulă, 2-3 angajați ai INP urmăresc non-stop prin sistemul de monitorizre traiectoriile de deplasare a persoanelor ce poartă dispozitivele.

„Aici avem penitenciarul Rusca, unde condamnații lucrează în afara penitenciarului. Sistemul ne permite hașurarea razei exprese unde are dreptul subiectul să fie. Odată ce părăsește aceasta, vine mesajul sonor la învinuit/inculpat, dar și mesajul la noi. Acest tip de supraveghere permite economii ce țin de resurse umane. Nu e nevoie de o echipă întreagă care să supravegheze munca lor în afara penitenciarului”, afirmă directorul  Inspectoratului Național de Probațiune.

În decurs de o zi sunt monitorizate circa 200 de persoane. Aproape jumătate dintre acestea sunt sub ordonanță de protecție, decizie prin care agresorului i se interzic violențele și contactul cu victima.

Noul sistem poate raporta doar localizarea agresorului, nu și a victimei. Acesta urmărește respectarea distanței între cele două părți fără ingerință în viața personală a victimelor.

„În cazul ordonanței de protecție, odată ce aceasta este încălcată, vine primul semnal sonor la învinuit/inculpat. De ce am făcut acest lucru? Ca să permitem victimei să localizeze fizic din ce direcție ar veni eventualul pericol. Al doilea nivel este SMS fiind logate telefoanele victimelor în așa fel încât la sms cu textul „sunteți în pericol asigurați-vă securitatea”. Al treilea nivel este dispeceratul care verifică dacă e încălcare directă sau o eroare de circulație a părților fără intenție directă de a încălca. Și dacă se depistează că e încălcare se face legătură cu inculpatul și paralel se face legătură și cu IGP care intervine în forță acolo unde avem încălcare directă”, explică Andrei Iavorschi.

Cât despre calitatea dispozitivelor, acestea sunt sigure și, practic nu pot fi distruse. Acestea sunt produse de o companie din Moldova, iar prețul estimativ este de circa 6.500- 6.800 de lei pentru brățară.

„În caz de tentativă de a desface, deșuruba, de a sparge dispozitivul, se vine imediat alarmă la Direcția monitorizare electronică așa încât nu se reușește practic scoaterea brățării fără. Anual avem până la 20 de cazuri deteriorare, dar așa cum avem 800-1.200 de subiecți monitorizați pe parcursul unui an, cantitatea e neînsemnată”, punctează directorul  Inspectoratului Național de Probațiune.

De la începutul anului, sub monitorizare electronică au fost 434 de agresori, dintre care 21 de femei. În 11 luni, rata de recidivă privind agresiunile s-a redus de la 70% la 19 %.