Anastasia Antoceanu
În procesul de realizare a materialelor jurnalistice, ziariștii au un traseu lung de parcurs, mai ales când vine vorba de obținerea datelor. Deși deseori este vorba de informații de interes public, la solicitările expediate conform legii, autoritățile fie răspund evaziv, fie ignoră cererea. Bineînțeles, sunt și excepții. În ajun de Ziua Libertății Presei, marcată anual pe 3 mai, AGORA a selectat cinci exemple de răspunsuri primite de la diverse instituții după ce solicitat informații.
1. „Orice concluzii ar putea fi interpretate ca și declarații publice”
Subiectul autobuzelor ISUZU, achiziționate de către Primăria Chișinău, a trezit un val de reacții și acuzații în mediul public. Compania care a pierdut licitația a anunțat că a depus o contestație la Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC), iar primarul interimar, Ruslan Codreanu spunea că nu știe nimic despre existența unui asemenea document. AGORA a încercat să verifice declarațiile, expediind o solicitare de informații în adresa ANSC. Deși am inclus în cerere patru întrebări, nu am primit un răspuns clar la niciuna dintre ele. În răspunsul oferit peste 19 zile, ANSC ne-a îndemnat să consultăm site-ul instituției.
De menționat că, înainte de a expedia această solicitare, am verificat site-ul instituției. O asemenea contestație nu era însă publicată. Mai mult, în acea perioadă, informațiile de pe site-ul ANSC nu fuseseră actualizate timp de peste două săptămâni. Cert este că, într-un final, instituția a respins contestația respectivă. Asta deși experții au spus că, astfel, a fost ignorată o decizie a Consiliului Municipal, dar și alte hotărâri ale ANSC de acum doi ani.
2. Dosarul de la Fabrica de Sticlă, ținut în secret
Încă în iunie 2017, Procuratura Anticorupție a pornit o cauză penală în care este vizată Î.S. „Fabrica de Sticlă”. La baza investigației stau suspiciunile de abuz de serviciu. Deși au trecut aproape doi ani, oamenii legii refuză să dea detalii despre acest caz...încă îl cercetează.
3. Declarație comentată peste o lună, într-o singură propoziție
În urma incidentelor din 26 și 27 august 2018, atunci când manifestanții au fost evacuați forțat de la monumentul lui Ștefan cel Mare, ambasadoarea RM în SUA, Cristina Bălan, a expediat o scrisoare mai multor oficiali americani, menționând că protestul a fost organizat de mai multe partide de opoziție, printre care PLDM, care a fost condus de fostul premier Vlad Filat, condamnat pentru corupție și implicare în așa numitul furt al miliardului. Bălan a mai menționat că participanții la protestul opoziției au devenit agresivi și că „unii analiști politici”, fără a preciza la cine se referă, au spus că protestele sunt parte a campaniei electorale.
În aceeași zi în care a apărut scrisoarea ambasadoarei, adică pe 29 august 2018, am încercat să luăm o reacție de la Ministerul de Externe și să aflăm dacă poziția Cristinei Bălan a fost coordonată. Am expediat instituției un mail cu câteva întrebări, anunțând serviciul de presă despre acest lucru. Ni s-a spus atunci că responsabilii vor verifica mail-ul după ce se va finaliza mini-vacanța bugetarilor. Deși vacanța demult a luat sfârșit, răspuns așa și nu am primit. Am revenit deja pe 13 septembrie cu un apel telefonic. De această dată, serviciul de presă a declarat că nu știe despre ce solicitare este vorba. După ce am reamintit subiectul, ni s-a spus că este obligatorie ștampila instituției pe solicitare, ca aceasta să fie examinată. Asta deși, anterior, am obținut reacții cu privire la alte subiecte fără a urma acești pași birocratici. Ne-am conformat, totuși, cerințelor și am expediat o nouă cerere de informații. Un răspuns am primit abia pe data de 27 septembrie 2018, format dintr-o singură propoziție: „Materialul nu reprezintă un document oficial, ci un sumar al declarațiilor publice exprimate de oficiali/instituții oficiale ale RM, sistematizate și traduse în limba engleză”.
4. Solicitări rămase fără răspuns
Deși legea privind accesul la informație obligă autoritățile să satisfacă solicitările în cel mult 15 zile lucrătoare, se întâmplă ca cererile jurnaliștilor să fie ignorate. Un caz recent a avut loc la începutul acestui an. Ne-am interesat despre starea podurilor din Chișinău, expediind o solicitare pe adresa Primăriei încă în data de 15 ianuarie. Motivul – autoritățile spuneau că au contractat încă în 2018 o expertiză, care urma a fi gata până la finele anului trecut. Răspuns așa și nu am primit. Deși am mers la Primărie și am întrebat fostul șef de la Transporturi de ce am fost ignorați, el ne-a spus este imposibil ca Direcția să nu fi răspuns.
Acesta nu este însă singurul caz. În noiembrie 2018, am solicitat Primăriei Chișinău să ne prezinte informații privind străzile reparate pe parcursului anului în suburbiile municipiului și sumele de bani alocate. Din cele 18 suburbii, doar cinci au livrat datele.
5. Cât de deschis este sectorul privat?
Activitatea jurnaliștilor nu se limitează doar la interacțiunea cu instituțiile statului. În decembrie 2018, am expediat aceeași solicitare către cinci bănci comerciale din Moldova. Mai exact, către instituțiile care acordă credite prin intermediul programului guvernamental „Prima Casă”. Deși este un proiect susținut de stat, nicio bancă nu a venit cu un răspuns, nici măcar unul în care să se indice un refuz.
Data de 3 mai a fost proclamată Ziua Libertății Presei de către Adunarea Generală a ONU, în 1993. Potrivit Indicelui Libertății Presei 2018, Moldova a ajuns pe locul 81 din 180 de țări, alături de Armenia, Sierra Leone și Coasta de Fildeș.
