Domeniul – slab reglementat de lege

Expertul economic Sergiu Gaibu, de la Centrul analitic Expert-Grup, ne-a spus că domeniul respectiv este slab reglementat de lege. „Serviciul de închiriere a casetelor de valori îl poate oferi nu doar băncile comerciale. De aceea, nu e o activitate specificată în legislația bancară, e mai degrabă una conexă. Ține mai degrabă de domeniul civil. E un contract semnat între două părți, iar prevederile acestuia vor fi, cel mai probabil, interpretate”, a explicat acesta.

„Totuși, din câte știu, banca, pentru a se asigura că nu sunt plasate obiecte interzise, poate să realizeze o inspecție inițială, atunci când se plasează bunurile. Totuși, acestea nu neapărat sunt înregistrate, în cazul în care clientul nu își dorește acest lucru”, a mai menționat el.

Iar dacă clientul alege discreția, își asumă un risc mai mare. „Atunci când plasează bunurile în caseta de valori, clientul are două posibilități: fie divulgă bunurile și acestea sunt înregistrate, fie preferă să le țină în secret. În al doilea caz, riscurile sunt foarte mari pentru client, el practic nu este asigurat, fiindcă, în cazul unui jaf, nu poate fi demonstrată valoarea bunurilor. E doar o declarație la poliție. Chiar dacă au dovezi indirecte, nu neapărat ele vor fi relevante”, a conchis Sergiu Gaibu.

„Șansele de recuperare sunt foarte mici”

Pentru a vedea cât de protejat de lege este un beneficiar al acestui serviciu în cazul unui furt, am apelat la un avocat cu zeci de ani de experiență în dreptul civil, care a preferat însă să nu îi prezentăm numele. Totul depinde de contractul semnat, a spus acesta.

„Safeul bancar, conceptul lui, nu presupune verificarea de către nimeni. Acesta e și specificul, pentru asta clienții se duc la bancă. Pentru ca banca, fără să întrebe, să ofere serviciul de păstrare a lucrurilor, păstrând deplina discreție a clientului. Clientul își pune lucrurile pe propria responsabilitate. Oamenii care apelează la un safeu bancar se bazează exclusiv pe avantajul cel mai mare al acestui contract, că nimeni nu știe ce e acolo, nimeni nu are dreptul să știe ce e acolo”, a spus avocatul.

Întrebat care sunt șansele ca un client să-și recupereze valoare bunurilor plasate în cazul unui furt, în contextul în care doar el știe ce a plasat acolo, acesta a spus: „După părerea mea, sunt foarte mici”.

Singura salvare sunt prevederile contractului, și anume „dacă în document a fost indicată valoarea declarată a conținutului safeului sau însuși conținutul”. „Dar asta e o regulă excepțională, or, conceptul safeului bancar presupune tocmai contrariul”, a adăugat avocatul.

Ce prevede contractul semnat cu banca?

Pornind de la cele menționate mai sus, i-am contactat pe reprezentanții MAIB pentru a-i întreba ce conține contractul pe care îl propun clienților în cazul locațiunii unui safeu individual.

„Banca își asumă responsabilitatea de a păzi accesul la casete, dar nu şi responsabilitatea pentru conținutul casetelor. Este o practică universală, aplicată de toate băncile care oferă astfel de servicii, deoarece, din moment ce accesul la casetă este, de regulă, confidențial, banca nu dispune de dovezi care să ateste conţinutul casetelor de siguranţă, ceea ce duce la faptul că banca nu cunoaşte conținutul acestora şi, respectiv, nicio societate de asigurare nu poate să-şi asume responsabilitatea pentru sumele sau valorile depuse în ele”, se arată în răspunsul primit de la Moldova Agroindbank.

Amintim că sucursala Chişinău-Buiucani a băncii comerciale Moldova Agroindbank a fost prădată, în noaptea de 5 spre 6 iulie, fiind jefuite mai multe safeuri individuale unde oamenii își țineau bunuri de preț, acte și bani. Poliția a stabilit că infractorii au pătruns în bancă prin tăierea gratiilor de la geam și prin forțarea acestuia, prin deconectarea sucursalei de la energia electrică, deteriorarea sistemului de alarmă şi a camerelor de luat vederi, precum și prin deteriorarea lacătului de la camera special amenajată. Prejudiciul material stabilit de poliție se ridică la aproape 30 de milioane de lei.

În timp ce poliția a dat vina pe administrația băncii, precum că nu ar fi respectat toate măsurile de siguranță, instituția a negat acest lucru, menționând că dispune de unul dintre cele mai complexe sisteme de securitate.

Iar pe 9 iulie, MAIB a decis că va compensa fiecare client păgubit în urma jafului cu o sumă de până la 500 de mii de lei. Mai mult, banca a creat un fond de recompensă de un milion de lei pentru cei care vor livra informații relevante pentru identificarea infractorilor.