Primele tomberoane specializate, 60 de tone de e-deșeuri colectate

Totul a pornit de la un proiect pus în practică în Chișinău, numit „Oraș curat cu e-Deșeu reciclat”. Inițiativa aparține Asociației pentru Valorificarea Deșeurilor, fiind susținută financiar de Programul de Granturi Mici al GEF, implementat de PNUD. Astfel, în capitală au fost instalate, începând cu 2019, 88 de tomberoane pentru colectarea echipamentelor electrice și electronice uzate. Ulterior, proiectul a fost extins în alte raioane ale țării, unde sunt în prezent 40 de astfel de coșuri. Prin urmare, până acum, s-a reușit colectarea a aproape 60 de tone de echipamente.

În contextul în care în R. Moldova nu există o fabrică de sortare și de prelucrare a acestor tipuri de deșeuri, toate DEEE-urile colectate sunt exportate.

„În cadrul proiectului avem un partener, e vorba de asociația Moldrec, e un operator autorizat care, la solicitare, preia aceste echipamente uzate și asigură gestiunea corespunzătoare. De regulă, dat fiind faptul că noi nu avem nicio infrastructură pe subiectul reciclării, dezasamblării acestor deșeuri, ele sunt integral exportate în alte țări, în România, Germania și alte țări din UE”, a spus președinta Asociației pentru Valorificarea Deșeurilor, Aurelia Bahnaru, care este și managera proiectului.

„Dacă se aruncă e-deșeurile în amestec, vorbim despre o contaminare directă a solului, a aerului, a apei, deoarece conțin multe substanțe toxice care, odată ajunse la groapa de gunoi, poluează mediul. Tubul catodic al unui televizor poluează 50 de metri de pământ pentru o durată de 30 de ani. Frigiderul conține clorofluorocarburi care poluează aerul și distrug stratul de ozon. Sunt multe elemente componente din tabelul periodic, ele sunt 60 care sunt cuprinse în acest tip de deșeu, care sunt foarte nocive și pentru sănătate, și pentru mediu”, a explicat Aurelia Bahnaru.

La fel de dăunătoare este și păstrarea echipamentelor electrice uzate.

„Impactul nu este imediat, este unul în timp. Ne confruntăm cu probleme precum alergii neargumentate, neclar de unde ar fi ele, sau probleme astmatice. Sunt studii care demonstrează impactul provocării anumitor boli precum cancerul și impactul asupra sistemului nervos”, a adăugat aceasta.

Crearea infrastructurii, la fel de importantă ca informarea populației

Potrivit Aureliei Bahnaru, crearea infrastructurii pentru gestionarea acestor tipuri de deșeuri este doar unul dintre instrumentele care ar soluționa problema.

La nivel național, noi avem un cadru legal care reglementează gestiunea e-deșeurilor, dar mult prea puțin s-a făcut în acest domeniu. Da, există principiul responsabilității extinse a producătorului, fapt pentru care deja mai bine de un an agenții economici din R. Moldova care plasează pe piață, au în magazine echipamente electrice și electronice, trebuie să asigure cumpărătorul cu un tomberon specializat pentru colectarea acestor deșeuri. Dar la moment, segmentul nu este monitorizat, nu există nicio evidență statistică cât se generează, cât se gestionează. Este un subiect foarte vag. Am reușit acest proiect și sper ca autoritățile, agenții economici să se mobilizeze mai mult și să fie o colaborare mai eficientă”, a menționat experta de mediu.

Este nevoie și de o mai bună informare a populației.

„Autoritățile trebuie să demonstreze responsabilitate pe subiectul dat și agenții economici la fel. Noi mergem și cumpărăm echipamentul acesta dintr-un magazin și dacă acolo o să primim informația clară că acesta este un deșeu ulterior periculos și că vă rugăm la finele utilizării să-l aduceți la noi și să-l aruncați în tomberon, ăsta este procesul de informare. Omul nemijlocit primește informația în momentul procurării echipamentului și el deja cunoaște unde e plasat tomberonul și ce trebuie să facă cu acest deșeu”, a declarat managera proiectului.

Doar 4 din 10 chișinăuieni se debarasează corect de e-deșeuri

Un studiu realizat recent în Chișinău, pe un eșantion de 500 de persoane fizice și 300 de agenți economici, arată că doar patru din zece chișinăuieni nu aruncă e-deșeurile la grămadă cu resturile menajere. Mai exact, fie le păstrează, fie le vând, le donează sau le aruncă în tomberoanele specializate.

Potrivit autorului studiului, Roman Bahnaru, datele pot fi explicate prin lipsa unei infrastructuri în acest sens. Asta chiar dacă, în cadrul acestui studiu, s-a constatat că 70% din respondenți au spus că sunt gata să achite o taxă pentru colectarea DEEE-urilor.

„Concluziile studiului denotă faptul că oamenii și agenții economici doresc să arunce corect aceste tipuri de deșeuri, dar unul dintre obstacole este lipsa informării cu privire la ce se întâmplă și ce trebuie noi să facem cu aceste tipuri de deșeuri. Și, de fapt, cel mai mare obstacol, potrivit rezultatelor studiului, este că nu există infrastructură unde de aruncat astfel de deșeuri, nu există tomberoane specializate. Aceasta este situația în Chișinău. Dar dacă să vorbim la nivel național, ne dăm seama că în multe sate în general nu există infrastructură pentru colectarea deșeurilor, nemaivorbind de colectarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice”, a explicat expertul de mediu.

Potențialele e-deșeuri pot fi reparate și utilizate în continuare

O altă soluție pentru a evita poluarea mediului cu DEEE-uri este mărirea duratei de exploatare a echipamentelor electrice și electronice.

„De multe ori, dacă s-a stricat un anumit tip de echipament, noi nu îl mai reparăm, dar, dat fiind faptul că a apărut un nou model de telefon sau de televizor, noi mergem și cumpăram altul, pe când noi am putea să-l reparăm pe cel vechi. Dacă nu avem nevoie de el, am putea să-l donăm, să-l vindem și chiar directivele europene spun că numaidecât trebuie, până a da la reciclare sau la valorificare, până a ajunge el deșeu, noi putem să-l reparăm și în continuare să-l utilizăm. Dacă nu noi, atunci alte persoane și prin asta să creștem durata de viață, de utilizare a acestui echipament”, a menționat Roman Bahnaru.

Cererea de reparație a electronicelor, în scădere

Această soluție pare să nu se bucure însă de popularitate. Am discutat cu Sergiu Gușîlo, care este administratorul unei companii de vânzare și de deservire a tehnicii electronice, la sediul căreia a fost amplasată o ladă specializată, în cadrul proiectului „Oraș curat cu e-Deșeu reciclat”. Acesta ne-a spus că, în fiecare an, scade cererea de reparație a tehnicii.

„Înainte, dacă toți aveam un calculator și îl utilizam timp de zece ani, acest termen a scăzut la șase ani, la patru ani, iar acum avem clienți care reînnoiesc tehnica, cum ar fi calculatorul și telefonul, și o dată pe an. De aceea, nu mai e nevoie de reparație, toți aruncă de-a întregul”, a declarat acesta. Asta în condițiile în care, spune Sergiu Gușîlo, în lada pentru e-deșeuri pot fi găsite și lucruri funcționale.

Compania respectivă a găsit propria soluție pentru a extinde durata de exploatare a unor electronice care sunt decontate de clienți.

„Produsele electronice care nu sunt deteriorate complet și încă nu a ajuns termenul de uzură, le completăm, mai adăugăm ceva de la noi, cumpărăm piese noi și facem donații. Sunt familii care nu își permit așa ceva, grădinițe, școli, organizații. Pentru cineva este depășit, pentru cineva, când vede că acest lucru că este gratis, nici nu crede”, a povestit Sergiu Gușîlo.

Unde găsiți punctele de colectare

Așadar, în prezent, în Republica Moldova se pot găsi 128 de puncte de colectare a e-deșeurilor. Le puteți găsi mai ușor pe această hartă interactivă creată de Asociația pentru Valorificarea Deșeurilor. Organizația spune că intenționează să extindă acest proiect.

Menționăm că materialul face parte dintr-un proiect de Jurnalism de Soluții, lansat de AGORA. Acesta este finanțat de un grant oferit de Departamentul de Stat al SUA. Opiniile, constatările şi concluziile din articol aparţin autorului şi nu le reflectă neapărat pe cele ale Departamentului de Stat al SUA.

Fă parte din comunitatea AGORA. Susține jurnalismul independent și transparent din Republica Moldova. Avem nevoie de tine pentru a continua să ne facem munca cu dedicație și curaj!