Inițiative vechi, în contexte noi sau cum ideea reducerii numărului deputaților e scoasă de la naftalină atunci când situația o cere (CARDURI)

2012: Reducerea numărului deputaților, la pachet cu sistemul mixt

Prima dată despre inițiativa de reducerea numărului de deputați în Parlamentul Republicii Moldova, după plecarea comuniștilor de la guvernare, s-a pomenit în 2012. Atunci, Partidul Acțiunea Democratică propusese organizarea unui referendum constituțional în acest sens. Formațiunea, condusă pe atunci de fostul peledemist Mihai Godea, propunea de asemenea modificarea procedurii de alegere a șefului statului, prin vot direct de către cetățeni și introducerea sistemului mixt de alegeri parlamentare. PAD a respins ideea AIE de a iniția un referendum constituțional privind reducerea numărului de deputați necesari pentru alegerea în Parlament a şefului statului. 

2015: Se vrea și lipsirea deputaților de imunitate

Subiectul revine în atenția opinii publice și în 2015. De această dată, inițiatorul este Platforma civică „Demnitate şi Adevăr”, care creează pe 1 noiembrie grupul de iniţiativă pentru organizarea unui referendum în care să fie decis modul de alegere a preşedintelui ţării de către cetăţeni, lipsirea deputaţilor de imunitate parlamentară şi micşorarea numărului acestora în Parlament, de la 101, cât sunt acum, la 71. 

Plebiscitul nu a mai avut loc.

2017: Dodon semnează Decretul și stabilește data pentru referendum

Președintele Igor Dodon a mai ieșit cu o inițiativă similară și în 2017. Atunci acesta a propus organizarea unui referendum consultativ și a stabilit chiar și data la care urma să aibă loc. Ideea nu a fost susținut de Guvernul de atunci, condus de democratul Pavel Filip. Mai mult, Decretul lui Dodon a fost „făcut praf” de Curtea Constituțională. Magistrații CC au stabilit atunci că niciuna din cele patru întrebări propuse de președinte nu puteau fi supuse unui referendum consultativ inițiat de șeful statului, pentru că i-ar fi depășit atribuțiile. „Un referendum consultativ poate fi organizat doar după ce Parlamentul, cu acceptul Guvernului, decide alocarea de resurse financiare în acest scop. Prin emiterea Decretului din 28 martie 2017, președintele R. Moldova a încălcat prevederile articolelor 2 (Suveranitatea şi puterea de stat), 66 lit. b) (Atribuţiile de bază ale Parlamentului), și 141 (Iniţiativa revizuirii Constituției) din Constituție”, se menționa în decizia CC.

2018: Inițiativa e preluată de Vlad Plahotniuc și democrați

Un an mai târziu, în 2018, liderul de atunci al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, anunță despre organizarea unui referendum pentru reducerea numărului de parlamentari de la 100 la 61. La 30 noiembrie 2018, deputații votează organizarea plebiscitului în aceeași zi cu alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, în cadrul căruia cetățenii să spună dacă își doresc sau nu reducerea numărului de deputați sau dacă vor să-și demită aleșii. Autorii inițiativei nu au putut explica atunci de ce au ales anume numărul „61” în loc de 101 și după ce criterii se va considera că deputații sunt buni de revocare. 

2019: Referendum validat, dar fără rezultat

Peste 1,4 milioane de moldoveni au participat la referendumul din 24 februarie. Pe 14 martie 2019, judecătorii Curții Constituționale au confirmat referendumul consultativ. Peste 744 de mii de alegători au ales atunci opțiunea „pentru” reducerea numărului de deputați în Parlamentul RM de la 101 la 61, iar 266 de mii au votat „contra”. 

În baza acestor rezultate, câteva luni mai târziu, democrații au înregistrat în Parlament inițiativa privind reducerea numărului de deputați. Proiectul nu a fost susținut, însă, de majoritatea parlamentară de atunci și Guvernul condus de Maia Sandu. „Ca urmare a organizării referendumului consultativ, autoritățile pot lua cunoștință de opinia poporului cu privire la o problemă de interes național în care a fost consultat, fără a avea însă vreo obligație juridică”, nota, în avizul său, Ministerul Justiției.

În plus, cei de la Justiție subliniau că „în opinia Guvernului, propunerea legislativă vizând reducerea numărului de deputați de la 101 la 61 deputați (...) nu este judicioasă având în vedere că nota informativă nu conține informații în privința aspectelor care ar justifica necesarul numărului de 61 de deputați”. 

2020: Președintele vorbește din nou de reducerea numărului de deputați

La 26 iunie curent, în cadrul unei noi edițiie „Președintele răspunde”, Igor Dodon a declarat că vrea să revină din nou la propunerea de micșorare a numărului de deputați în Parlamentul Republicii Moldova de la 101 la 71 sau 61. 

Câteva zile mai târziu, deputatul PSRM Vlad Bătrâncea declara că socialiștii vor susține aceeași propunere și interzicerea traseismului politic, preluînd vechea inițiativă a democraților și anume reducerea până la 61 de mandate. Inițiativa nu a fost încă dezbătută în comisiile permanente ale Parlamentului și nici examinată de Guvern.

Igor Boțan: E o chestie pur propagandistică

Igor Boțan: „Socialiștii nu au susținut acest referendum în 2019. Referendumul a fost inițiat de democrați și e clar de ce au făcut acest lucru - în campania electorală, care a coincis cu cea parlamentară, ei au pompat încă 30 de milioane de lei ca să facă campanie fără să depășească pragul și să fie pedepsiți de CEC. Rezultatele referendumului din 2019 pot fi folosite, însă vor apărea întrebări: comisiile parlamentare vor fi cu câte șase oameni? Cum va avea loc reprezentarea Republicii Moldova într-o sumedenie de instituții internaționale, deoarece deputații fac parte dintr-un șir de asociații de prietenie cu diferite țări. 

Această temă a reapărut în discuții atunci când domnul Gațcan și-a anunțat plecarea din PSRM și a aderat la partidul Pro-Moldova. Parlamentul pentru dimensiunile Republicii Moldova are un număr de deputați optim. Problema este că partidele politice trebuie să facă o selecție mult mai riguroasă și minuțioasă a candidaților care ajung pe listele de partid. Sigur, sunt puternice argumentele care indică că vreo 60% din deputați sunt un fel de balast. Nu au inițiative proprii. Dar acest argument nu e cel mai puternic, pentru că, în mod normal, majoritatea proiectelor vin din partea Guvernului. Deputații doar dezbat, au atribuții în ceea ce privește controlul parlamentar și multe alte lucruri. Dacă vrem ca parlamentul să fie structurat, atunci care e sensul?

Consider că e o chestie pur propagandistică. Când le convine celor de la guvernare, fac așa cum le convine, după care își ating scopurile propagandistice și uită de alte perspective. Oricum socialiștii nu au majoritatea constituțională.  Să o scoată la referendum, iarăși - bani, plus - când să o scoată la referendum? Să fluture cu ea în Parlament? Sigur ar putea să încerce ca să pună pe cineva în dificultate. Socialiștii sunt pro, democrații probabil vor fi, pentru că ei au fost cei care au inițiat referendumul din 2019. Ar putea să apeleze la PPDA, pentru că ei în 2015 au avut această inițiativă. Oricum nu le ajung voturi. Vor trebui să le spună propriilor colegi: „Prieteni, cei care sunteți în Parlament, fracțiunea socialiștilor, democraților, dacă adoptăm această modificare la Constituție, numărul vostru va descrește cu 40%”. 

Vom avea o situație foarte interesantă, bazată pe loialitatea față de liderul de partid. De fapt, poate aduce și efecte pozitive - o explozie în interiorul partidelor, să le forțeze să se democratizeze. Liderii de partid vor avea dureri de cap la formarea listei, pentru că în mediu, acum o fracțiune precum e cea a PSRM-ului cu 37 de deputați s-ar reduce la aproximativ 20 de deputați. Ceilalți vor fi considerați balast. Chestia asta necesită discuții publice”.

Valeriu Ostalep: Astfel poți controla mai ușor puterea

Valeriu Ostalep: „Reducerea numărului de deputați a fost folosită de democrați în 2019. Dacă analizăm această inițiativă în interesul poporului - oamenii din țară nu sunt interesați de numărul de deputați, pentru că toți sunt frământați de alte probleme. Dacă analizăm această inițiativă în interesul politic, atunci când ai 101 deputați e mai greu să știi fiecare ce face. Această inițiativă a fost în interesul lui Plahotniuc dar și a lui Dodon pentru că astfel îți păstrezi influența în Parlament, reduci costurile de întreținere a deputaților și poți controla mai ușor puterea.