PAS întreabă CC dacă Parlamentul poate să se autodizolve. Răspunsul magistraților

La 31 decembrie Partidul Acțiune și Solidaritate a sesizat Curtea Constituțională în privința unei noi modalități de dizolvare a Parlamentului. Conform sesizării publicate de către deputatul Mihai Popșoi, PAS voia să afle dacă forul suprem poate fi dizolvat în cazul în care această inițiativă este susținută de 2/3 din deputați (67-68 voturi sau majoritatea constituțională – nota red.).

Aici, însă, opiniile s-au împărțit. „Din moment ce clasa politică nu este capabilă să găsească o soluție în beneficiul societății sesizarea CC pentru a dezlega această problemă este una dintre puținele soluții pe care le mai au politicienii la îndemână.

În cazul în care o majoritate absolută, 2/3 din membrii Parlamentului, ar decide să renunțe la mandatul de deputat, cred că CC ar putea să accepte o astfel de interpretare deoarece este în favoarea democrației și aparent ar fi cea mai potrivită și reușită soluție”, a declarat la o emisiune radio, fostul președinte al Curții Constituționale Alexandru Tănase.

Subiectul a fost dezbătut și de la jurnaliștii AGORA și Radio Europa Liberă, Felicia Nedzelschi și Ștefan Grigoriță în podcastul „Bilet în Parlament”.

„Este o problemă aici. Parlamentul de acum este ales în baza sistemului mixt. Și dacă, să zicem, că-și dau demisia toți cei aleși pe liste și nu iau mandatele, e clar doar în privința a 50 de deputați. Dar în cazul celorlalți 51, dacă-și dau demisia, automat Comisia Electorală Centrală trebuie să organizeze alegeri de circumscripție pentru locurile vacante”, explică jurnalistul Ștefan Grigoriță.

Vezi analiza subiectului aici: Podcastul „Bilet în Parlament”: Cu spirt, solvenți sau diluanți? În ce ape politice se poate autodizolva Parlamentul moldovenesc? (AUDIO)

Nici PSRM nu a fost de acord cu popunerea PAS. „ Așa numita „autodizolvare” a Parlamentului constituie o încălcare a normei constituționale și va fi tratată de către noi corespunzător”, a scris Corneliu Furculiță pe pagina sa de Facebook.

Nu a întârziat nici decizia Înaltei Curți. La ședința din 18 ianuarie, magistrații au decis că, Parlamentul nu se poate autodizolva. Președinta CC, Domnica Manole a explicat că sesisarea deputaților PAS este inadmisibilă în condițiile în care Constituția stipulează clar în ce situații Legislativul se poate autodizolva (n. r. cele două metode menționate mai sus).

A existat un precedent în care Parlamentul s-a autodizolvat

Primul și unicul Parlament care s-a autodizolvat în R. Moldova a fost cel fondat în 1991, la 23 mai. Acesta este primul Parlament al Independenței.

„Acest Parlament a votat Declarația de Independență, drapelul, stema, imnul și alte acte legislative de mare importanță pentru statalism. Dar în urma unei crize parlamentare acute, la 12 octombrie 1993, Parlamentul de legislatura a XII-a, cum era pe atunci, s-a autodizolvat.

Aceasta pentru că, după declararea independenței R. Moldova, una dintre sarcinile primordiale ale Parlamentului devenise elaborarea și adoptarea Constituției. Iar asta era imposibil de realizat din cauza uni fragmentări foarte mari a componenței acelui Legislativ format din 371 de deputați.

Până la urmă, deputații au ales data unor noi alegeri, iar cele din 1994 au avut loc prin sistem proporțional pe circumscripția unică națională. Iar când Constituția s-a votat s-a ales numărul de 101 deputați”, explică în ediția podcastului „Bilet în Parlament”, jurnalista Felicia Nedzelschi.

După ce a fost adoptată Constituția, Parlamentul nu mai poate să se autodizolve.

Practica altor state

Procesul de dizolvare a Parlamentului este aplicat și în alte țări. În țara vecină, România, căile ce duc spre un alegeri anticipate sunt asemănătoare cu cele din R. Moldova. Aceasta în condițiile în care, un set de prevederi legislative au fost copiate sau împrumutate de R. Moldova conform modelului românesc.

În Lituania, prin votul majorității de 3/5 din totalul membrilor Parlamentului se aprobă decizia de dizolvarea. În Kosovo - cu o majoritate din 2/3 din toți membrii Legislativului.

În Israel, dizolvarea poate fi aprobată printr-o lege votată de absoluta majoritate a membrilor săi. De asemeni, Parlamentul poate fi dizolvat dacă nu e votat bugetul.

„În Suedia alegerile Parlamentare au loc conform unui orar fix care nu depinde de niciun fel de dizolvări. Să zicem că Parlamentul suedez a fost dizolvat după 2 ani de activitate din cei 4 prevăzuți. Atunci au loc alegeri, dar noul Legislativ va servi un mandat de doi ani cât rămâne. Pentru că alegerile ordinare au loc oricum, și sunt programate pentru anii înainte”, explică jurnalista Felicia Nedzelschi.