Anvelopele uzate, la baza terenurilor de joacă sau de sport

„Am ajuns la Târgul Mureș. În fața Grădinii Zoologice este făcut un teren foarte mare, de vreo 2.000 de metri pătrați, acoperit cu dale din cauciuc. Erau și piste de alergat printre copaci, în parc, făcute din dale de cauciuc. Am fost curios de unde s-a luat produsul. Am venit acasă, am început a vorbi cu diferiți producători din alte țări, am analizat piața”, spune acesta.

În scurt timp, ideea de afacere a prins contur și a ajuns să fie materializată. Astfel, din 2018, antreprenorul reciclează pneuri de mari dimensiuni. Deși spune că nu percepe taxe pentru acest serviciu, din cauza reticenței moldovenilor de a plăti bani pentru a scăpa de acest deșeu, sute de tone de anvelope uzate sunt transformate, anual, în granule de cauciuc la mica fabrică din Chișinău. De exemplu, anul trecut, s-a reușit reciclarea a 800 de tone de pneuri uzate.

Mai exact, pneurile sunt mărunțite automatizat. Granulele de cauciuc pot fi folosite ca umplutură pentru terenurile sportive artificiale, precum și pot fi transformate în plăci. Cele din urmă sunt montate unde poftește clientul – ca bază pentru terenurile de joacă sau de sport, în curte, în beci sau în garaj.

Întrebat însă cât de sigură este folosirea pneurilor la terenurile pentru copii, în condițiile în care ecologiștii spun că, în special vara, structura cauciucului uzat elimină gaze și toxine, Alexandru Dodonov menționează: „Avem aviz sanitar la produs de la Centrul de sănătate publică, care a trecut toate testările – și căldură, și răceală, și temperaturi diferite. Se permite ca acest produs să fie folosit la acoperirea terenurilor sportive, a terenurilor de joacă. Este sigur”.

Materie primă pentru construcția drumurilor

În alte state dezvoltate, granulele din cauciuc, obținute în urma mărunțirii anvelopelor uzate, ajung materie primă în construcția drumurilor.

„Asta, dacă ar fi implementat și în Moldova, ar fi un plus foarte mare pentru noi, deoarece vom putea recicla mult mai multe anvelope și ar dispărea acest deșeu, deoarece acolo se folosește o cantitate foarte mare de granule, la construcția drumurilor. Le fac mai elastice și mai durabile”, explică antreprenorul.

O echipă de cercetători de la Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM) a testat în laborator mixturile asfaltice cu deșeuri din granule de cauciuc. Rezultatele studiului au arătat că această compoziție crește stabilitatea, poate îmbunătăți rezistența la deformațiile permanente, la oboseala mixturii asfaltice, ceea ce conduce la scăderea fisurilor. S-a mai subliniat că utilizarea acestei tehnologii este compatibilă cu mediul înconjurător, presupune reducerea costurilor de întreținere și producerea mixturii fără modificarea stației de asfalt.

„Mixtura produsă cu granule de cauciuc este în totalitate reciclabilă și produce în timpul procesării mai puține emisii decât mixturile cu bitum modificat de altă natura”, a mai constatat echipa de cercetare.

Alexandru Dodonov spune că are capacitatea de a recicla mai mult de 800 de tone de anvelope uzate pe an. „Problema e ce facem cu produsul pe care-l obținem”, subliniază acesta.

„Poate birocrația, poate alte interese, dar granulele acestea sunt aduse de obicei din alte țări, nu se procură de la noi. Codul vamal interzice introducerea granulelor de cauciuc în Moldova, ele se clasifică ca deșeuri, însă sunt șmecheri care le aduc. Ar trebui să fie un control asupra importurilor de granule, ca să nu poată lumea să aducă așa deșeuri în Moldova. Anual, se folosesc sute de tone la construcția stadioanelor pe care le vedeți în țară. E nevoie și de cât mai multe proiecte de stat, care să ne permită să amenajăm teritoriile cu produsul acesta”, mai spune antreprenorul.

Cât costă?

„La dalele de cauciuc prețul iese puțin mai ieftin. Prețul depinde și de cantitate, de grosime. Dar începe de la 270 de lei pentru un metru pătrat, pentru grosimea de doi centimetri”, a adăugat Alexandru Dodonov.

Pneurile, transformate în combustibil

În 2015, în Moldova a fost deschisă prima fabrică de reciclare a deșeurilor prin metoda pirolizei, una dintre cele mai inofensive metode de reciclare din lume. Astfel, cauciucul este transformat în ulei industrial. Acesta reprezintă un bun carburant pentru cazangerii. Totuși, administrația fabricii sublinia că majoritatea întreprinderilor din țară, pentru încălzirea oficiilor sau a zonelor industriale, recurg la gaz și electricitate.

AGORA a scris anterior că potențialul de procesare este de 10 tone de cauciuc săptămânal. Din această cantitate, se obțin până la patru tone de combustibil lichid, 3,5 tone de carbon tehnic, 1,2 tone de gaze naturale care se emană în timpul reciclării și se reutilizează imediat în procesul tehnologic intern. Iar sârma care rămâne de la pneuri se colectează ca metal feros uzat.

VEZI ȘI: Soluții: R. Moldova se împotmolește în deșeuri. Soluțiile altor state, preluate doar pe hârtie (VIDEO)

Pentru reciclarea unei anvelope de la mașini de talie mică se percepe o taxă de 15 lei, iar pentru anvelopele mari – 75 de lei. Deși colaborează cu diverse companii de transport, periodic, compania postează pe rețelele de socializare adresele mai multor vulcanizări unde oamenii pot lăsa pneurile spre reciclare, contra sumei indicate.

Problemă ori ba?

Anual, în Republica Moldova se importă mii de anvelope. De exemplu, în 2018, au fost aduse în țară 940 de mii de pneuri, cu 14% mai mult decât în 2017, arată datele oficiale ale Inspectoratului Ecologic de Stat.

În România, de exemplu, persoanele fizice și juridice au obligația de a preda gratuit anvelopele uzate către societățile autorizate în vederea colectării și valorificării acestora. Colectorii oficiali le transportă la platformele de regrupare, explică unul dintre prestatorii acestui serviciu. Acolo, anvelopele sunt triate în cele reutilizabile și nereutilizabile, fiind expediate spre valorificatori.

Menționăm că materialul face parte dintr-un proiect de Jurnalism de Soluții, lansat de AGORA. Acesta este finanțat de un grant oferit de Departamentul de Stat al SUA. Opiniile, constatările şi concluziile din articol aparţin autorului şi nu le reflectă neapărat pe cele ale Departamentului de Stat al SUA.