„Se constată drept circumstanță care justifică dizolvarea Parlamentului R. Moldova de legislatura a X-a imposibilitatea formării Guvernului în conformitate cu art.85 al. 1, 2 din Constituție. Avizul este definitiv și nu poate fi supus niciunei căi de atac”, a spus președinta CC Domnica Manole.

La avizul aprobat de Înalta Curte sunt două opinii diferite a judecătorilor Vladimir Țurcan și Serghei Țurcan care urmează să fie publicate în scurt timp.

Decizia magistraților este pronunțată la 15 aprilie după ce președinta țării Maia Sandu a depus o sesizare privind constatarea circumstanțelor care justifică dizolvarea Parlamentului.

În timpul examinării cauzei Maia Sandu a menționat că ar fi fost îndeplinite două circumstanțe de dizolvare a Legislativului. Mai exact, au fost două tentative eșuate de numire a unui Guvern. Și totodată, a fost depășit termenul de trei luni pentru numirea unui Executiv.

Intenția șefei statului de a se adresa Înaltei Curți a fost anunțată la 29 martie, după Maia Sandu a încheiat consultările cu fracțiunile și grupurile parlamentare. Președinta șefa a spus atunci că sesizează magistrații ca aceștia să dea aprecierea dacă sunt circumstanțe de dizolvare a Parlamentului. „ Dacă CC va spune că există circumstanțe, voi dizolva Parlamentul și vom merge la judecata oamenilor”, a declarat Maia Sandu.

Ulterior, Partidul Socialiștilor au sesizat și ei Curtea Constituțională și susțin că nu există circumstanțe de dizolvare a Parlamentului. PSRM amintește magistraților că există o majoritate parlamentară formalizată care a propus un candidat la funcția de prim-ministru.

Precizăm că recent și președinta Legilativului, Zinaida Greceanîi a solicitat Curții Constituționale interpelarea avizului „amicus curiae” al Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei în privința Sesizării cu privire la constatarea circumstanțelor care justifică dizolvarea Parlamentului de legislatura a X-a.

Totodată, 54 de deputați din fracțiunea PSRM, Platforma Pentru Moldova, grupul parlamentar Pro Moldova (condus de Andrian Candu) și câțiva neafiliați au aprobat o declarație prin care își exprimă dezacordul privind dizolvarea Legislativului. Potrivit lor, căile pentru depășirea crizei politice nu au fost epuizate în totalitate. Asta deși, mai mulți experți în drept constituțional au menționat că după tentativa eșuată de învestire a Guvernului Grosu în data de 25 martie, șefa statului este obligată să semneze decretul de dizolvare a Parlamentului.

Până acum au fost două tentative eșuate de învestire a unui Guvern. Cel puțin, candidații propuși la funcția de premeir de președinta Maia Sandu - Natalia Gavrilița și Igor Grosu, nu au obținut susținerea în Parlament. De altă parte, nici candidații susținuți de majoritatea formalizată- Mariana Durleșteanu și Vladimir Golovatiuc, nu au ajuns să fie numiți candidați pentru șefia Guvernului.

În plus, la 23 martie s-au împlinit trei luni de la data demisiei Guvernului Chicu (23 decembrie 2020).