De unde s-a luat datoria de 74 de milioane de dolari, ce e cu acest termen limită de 22 noiembrie, care ar fi soluțiile astăzi, dar și câteva observații de pe margine, le expunem în continuare.

De unde au apărut cele 74 de milioane

În octombrie Republica Moldova a importat gaz din Federația Rusă cu un preț de 790 de dolari pentru mia de metri cubi, dar l-a vândut consumatorilor cu mai puțin de 240 de dolari. Astfel au apărut devieri tarifare. MoldovaGaz a acumulat de la consumatori cu circa 74 de milioane de dolari mai puțin decât trebuia să achite către Gazprom.

Guvernul și-a asumat nota de plată

Despre faptul că Guvernul își asumă responsabilitatea să ajute MoldovaGaz să identifice resurse pentru acoperirea decalajului din octombrie și factura din noiembrie, se cunoștea încă de la semnarea contractului. Acest lucru este menționat expres în ultimul punct al Protocolului adițional la contractul semnat la 29 octombrie.

Despre acest lucru a anunțat și însuși vicepremierul Andrei Spînu în cadrul conferinței din 1 noiembrie.

„Ca să explic, am spus pe parcursul timpului, că până nu ajungem la un preț agreat pe o perioadă mai lungă, tariful la gaze pentru consumatori nu va crește. Prețul la gaze cumpărat de la Gazrom pentru luna octombrie a fost de puțin peste 790 de dolari per mia de metri cubi, iar tariful a rămas la 4,2 lei pentru cetățeni. Din acest motiv, pentru a nu acumula datorii curente suplimentare, Guvernul va veni și va ajuta consumatorii cu compensarea gazului pentru luna octombrie și pentru luna noiembrie”, declara la 1 noiembrie Andrei Spînu.

Nici în documentul menționat mai sus, nici în cadrul conferinței de presă din 1 noiembrie sau în alte declarații publice ulterioare nu a fost până acum enunțată vreo dată limită până când acest lucru ar urma să se întâmple. Concernul rus Gazprom susține că acest termen limită de plată ar fi expirat la 22 noiembrie. Unde este prevăzut acest termen, rămâne deocamdată o enigrmă.

Citește și: Gazul, Rusia și Geopolitica: Trei cazuri în care „flacăra albastră” a ajuns un instrument politic în mâna Moscovei

De menționat totodată că, pe parcursul lunii noiembrie, Comisia pentru Situații Excepționale nu a venit cu nicio decizie sau propunere privind acoperirea diferenței acumulate pentru luna octombrie. Una din soluțiile vehiculate la un moment dat a fost redirecționarea banilor alocați din buget pentru capitalizarea Energocom în luna octombrie. Întrucât nu toată suma alocată a fost cheltuită pentru achiziția de gaze din surse alternative, atunci când rușii nu au livrat cantitatea necesară de gaz.

Totodată, să nu uităm că între-timp, la 20 noiembrie, a expirat și starea de urgență instituită în țară în contextul crizei energetice. Schimbă asta în vreun fel situația, nu știm. Cert este că subiectul a trezit opinii și comentarii contradictorii în spațiul public.

Spînu să-și asume responsabilitatea

„Acest episod arată că recentele întâlniri la nivel de MAE de la Moscova, foarte mult lăudate de ministrul Popescu, nu au fost folosite pentru a inventaria repetat și întări efectiv garanțiile de aprovizionare cu gaze de către partea rusă. Prea devreme și prea mult s-a lăudat guvernarea pe subiectul livrărilor de gaze. Regimul de urgență în energie a expirat, iar autoritățile așa și nu au prezentat niciun plan de acțiuni privind fortificarea securității energetice, anunțat anterior. Rusia exploatează nu doar slăbiciunile energetice ale țării, dar și naivitatea, pe de o parte, și relaxarea guvernării după semnarea contractului. Faptul că Guvernul mai are circa 30% din acțiunile MoldovaGaz nu îl scutește sub nicio formă pe ministrul Spînu care a semnat protocolul cu acea clauză problematică. El trebuie să își asume responsabilitatea politică. Totodată, protocolul semnat menționează acțiuni din partea Comisiei Excepționale, care nu au fost îndeplinite, iar starea de urgență s-a consumat”, este de părere expertul Dionis Cenușă.

Și președintele Partidului Schimbării este de părere că vicepremierul Andrei Spînu poartă întreaga responsabilitate pentru situația creată. „Ieri, Andrei Spînu ne spunea că nu cunoaște conținutul notificării înaintate de Gazprom, că va face cunoștință și va reveni suplimentar. Astăzi ne spune că datoria Republicii Moldova față de Gazprom s-a creat din cauza achiziționării gazului în luna octombrie la preț de peste 790 de dolari, iar tariful la gaz aplicat pentru luna respectivă nu a acoperit diferența. Diferența a constituit circa 74 de milioane de dolari care trebuiau achitate conform contractului (secretizat) între Gazprom și MoldovaGaz până la data de 20 noiembrie. Adică, până ieri Spînu nu știa asta? Trebuia Gazprom să ne dea notificarea de deconectare? Cu certitudine știa. Este cert ca dl Spînu în calitatea sa de „manager de talie internațională” trebuie să-și asume deplina responsabilitate pentru această criză”, a scris Gligor.

MoldovaGaz ar trebui să caute soluția

Fostul viceministru de Externe, Iulian Groza a enunțat în context mai multe întrebări retorice în adresa MoldovaGaz

„MoldovaGaz nu a plătit datoria acumulată în ultimele luni până azi? De ce asta aflăm azi și de ce de la Kupryanov? Ce a făcut MoldovaGaz să găsească soluții pentru a achita această datorie în termen. Era clar că până la 22 noiembrie noi consumatorii nu vom putea plăti aceste „datorii”. La MoldovaGaz bugetul e în minus? Poate trebuia luat un credit și gajată clădirea MoldovGaz? Asta dacă nu erau și alte soluții. Să înțeleg că Gazprom vrea ca Guvernul să achite această datorie în locul MoldovaGaz? Dar cine e cel mai mare și mai bogat acționar al MoldovaGaz, care poate să-și reglementeze această datorie cu practic compania fiică aici în Moldova? Am impresia că Gazprom. Dacă Gazprom îmi cere mie, în calitate de consumator de gaze naturale și plătitor de impozite statului, practic să plătesc gazul către ei, pentru ce ne mai trebuie MoldovGaz? Ori acum să înțeleg că trebuie să ne rugăm frumos la Miller și Kozak sa ne salveze Gazprom?”, a întrebat Groza.

Soluțiile

Expertul economic Veaceslav Ioniță susține că situația a fost generată de proasta administrare a procesului. Totuși, secialiștii sunt de părere că guvernul ar putea veni cu anumite soluții.

„Este în primul rând o criză generată de proasta administrare a procesului. Soluția cea mai bună era o scrisoare de garanție din partea Guvernului către MoldovaGaz, prin care se specifica clar că devierile tarifare vor fi acoperite prin majorări ulterioare. Să se specifice până când și că în caz contrar vor fi acoperite din banii publici. Această scrisoare era suficientă pentru MoldovaGaz să se împrumute din piață și să achite factura către Gazprom. S-a tras mâța de coadă și acum există riscul că va trebui să alocăm bani publici, adică banii noștri, pentru a acoperi eroarea. Este neetic și imoral, ca de banii oamenilor sărmani de la sate, care îngheață de frig și se încălzesc cu vreascuri, să fie plătită căldura celor de la orașe. Ori căldură centralizată și încălzire cu gaz natural în cea mai mare partea are populația din orașe”, a subliniat Ioniță.

„Soluțiile trebuie căutate urgent, deoarece vorbim despre interes public (inclusiv sănătate), securitate națională și angajamente contractuale. Acum, soluțiile sunt câteva: ajutor de stat sau împrumutarea de la bănci. Acordul de Asociere interzice doar ajutorul de stat care distorsionează relațiile comerciale, iar ajutarea MoldovaGaz pe subiectul concret al datoriei la gaz nu cade sub incidența prevederilor Acordului cu UE. Cât privește împrumutarea, subiectul depinde de acționarii MoldovaGaz, inclusiv Gazprom, Guvernul Moldovei și ceilalți”, adaugă și Dionis Cenușă.

Recomandăm să citești și: O țară, două realități paralele: De ce consumatorii din stânga Nistrului achită 78 de bani pentru un metru cub de gaze

O retrospectivă a întâmplărilor din ultima săptămână

19 noiembrie. ANRE anunță că ar putea revizui tariful pentru gaz aprobat în noiembrie . Noile calcule arătau că tariful pentru consumatorii casnici ar putea să scadă de la 11,08 lei cu TVA pentru un m3 de gaz până la 8,81 lei m3 de gaz.

Reacția șefului MoldovaGaz, Vadim Ceban, nu a întârziat. Acesta a declarat că de fapt tariful ar trebui să fie nu de 11, dar de 13 lei. Au urmat și alte declarații, comentarii, făcut din deget din partea mai marilor țării față de Ceban, că ar risca cu funcția pentru astfel de ieșiri.

22 noiembrie. Directorul Agenției Naționale pentru Reglementarea în Energetică,Ștefan Creangă, a depus în această dimineață cererea de demisie. Motivele din spatele deciziei lui Creangă nu se cunosc.

Tot pe 22 noiembrie. Gazprom anunță că în 48 de ore va înceta furnizarea de gaze dacă nu sunt achitate datoriile pentru octombrie și noiembrie.