Sănătatea mintală contează
În 2021 s-a vorbit incomparabil de mult față de anii precedenți despre sănătatea mintală. Experiența pandemiei ne-a adus, la pachet, și experiențe pe care înainte ne era mai ușor să le evităm sau să ne prefacem că nu fac parte din viața noastră - stările depresive, anxietatea, senzația de pierdere a controlului, doliul după plecarea unei persoane dragi - sunt doar câteva din efectele secundare ale crizei emoționale generate de COVID-19.
Schimbările de pe arena politică nu sunt întotdeauna așa cum ni le imaginăm
Rezultatele alegerilor legislative din vara lui 2021, laolaltă cu victoria din toamna trecută a Maiei Sandu, a acoperit Moldova cu valul euforiei. După toți anii în care nu mai vedeam luminița de la capătul tunelului, am ajuns să fim orbiți de lumina unui proiector gigantic - era cu mult mai mult decât unii și-ar fi permis să viseze. Trezirea, însă, a fost bruscă - am realizat să lucrurile nu sunt chiar așa cum ne dorim, că schimbările se fac prea încet și că viața noastră nu s-a îmbunătățit, pe alocuri chiar s-a înrăutățit (cât face scumpirea gazului).
Ecologia nu este doar problema țărilor bogate
Pe lângă corupția care ne macină, abuzurile sistemului de justiție, sărăcia, nivelul scăzut de educație, sistemul medical falimentar, Moldova mai are de depășit o problemă - catastrofa ecologică. Deși aceasta ne așteaptă, efectiv, de „după colț”, noi continuăm să trăim într-o dulce nepăsare. Unii nici măcar nu vor să creadă că între Moldova și Criza de mediu există vreo legătură. Și asta ne costă.
30 de ani de independență sunt insuficienți pentru a crea o națiune
În 2021 Republica Moldova a împlinit 30 de ani. În viața omului modern, 30 de ani este vârsta la care începi să te gândești cu mai multă seriozitate la cum trăiești. Pentru un stat, însă, 30 de ani sunt egali cu 3 ani ai omului. Psihologii spun că copiii la 3 ani intră într-o etapă caracterizată de atenţia acordată propriei persoane. Cu toate acestea, cei din jurul său şi chiar mediul îi stârnesc curiozitatea. Această curiozitate îl determină pe copil să exploreze şi să înveţe cât mai multe. De câte ori ne enervăm că avem o țară de toată infantilitatea, trebuie să ne dăm dreptate - Moldova este un copil mic și șotios, iar pentru a forma o națiune e nevoie de maturitate.
Eșecul vaccinării și lecția lipsei de încredere în autorități
Ieșim din 2021 cu o nouă variantă a virusului COVID-19, Omicron. Deci, povestea pandemiei pare să își amâne sfârșitul. Între timp, rata de vaccinare cu doza completă pe teritoriul întregii țări e abia de 27%, la Chișinău de 40%.
Moldovenii nu se grăbesc să se vaccineze și acest eșec trebuie atribuit, în primul rând, autorităților - toți acești ani în care sistemul medical s-a compromis prin luare de mită, iar educația și-a pierdut din prestigiu, au adus oamenii față în față cu ecranele, din care tot felul de guru anti vaxxeri le explică viața. S-a ajuns să nu se mai creadă în știință. Iar motivul se ascunde în altă parte - în birourile celor ne conduc.
Viitorul lucrului devine hibrid
Angajații vor să revină în oficii, dar să aibă libertatea de a decide când o fac și pentru cât timp. Ceea ce înseamnă că managerii vor trebui să construiască relații de încredere echipele pe care le conduc. Și, în același timp, să accepte noua realitate în care e în interesul angajatorului să ofere un program flexibil și un mediu de muncă lipsit de stres, dacă vrea să atragă specialiști calificați. E o lecție pe care conducătorii din Moldova o învață mai greu.
Să nu-ți faci chip cioplit
Cutremurul toamnei și-a avut epicentrul la colegii noștri de la TV8 - Natalia Morari a mărturisit că tatăl copilului ei este controversatul om de afaceri, Veaceslav Platon, un invitat des în emisiunile jurnalistei. Natalia Morari, însă, n-a fost o oarecare jurnalistă: în imaginarul colectiv ea era întruchiparea noului jurnalism, a corectitudinii, profesionalismului și incoruptibilității. O icoană. De aceea destăinuirea Nataliei Morari despre legătura amoroasă cu Platon, a fost un adevărat șoc pentru toată țara, care a adus cu sine un șir de alte întrebării și reflecții despre cui și cum acordăm încrederea noastră.
Educația, care n-a învățat nimic
Sistemul de învățământ din Moldova a avut un an în care să pună la punct o metodă viabilă de a petrece lecțiile pe timp de pandemie. Dar lucrurile s-au întâmplat… ca de obicei - haotic, improvizat și în pripă. Copiii sunt debusolați și epuizați, părinții - stresați, iar cadrele didactice - surmenate și demotivate. Pe toți îi unește, însă, un lucru - incertitudinea.
Coming out-ul unui soldat gay și lecția demnității
Marin Pavlescu,este un soldat de 18 ani, care a refuzat să se întoarcă în armată, deoarece alți soldați și ofițeri îl hărțuiau pe motiv de orientare sexuală. Singur în fața unei mașinării inumane, care nu acceptă nicio deviere de la regulamentul anacronic și rigid. Marin ne-a oferit nouă tuturor o lecție de demnitate: să vrei să fii respectat este egal cu să vrei să trăiești.
Convenția de la Istanbul a arătat cât de mult ne pasă de problemele femeilor
Patru ani au trebuit să aștepte femeile din Moldova ca un document atât de important pentru drepturile și securitatea lor să fie aprobat. „Acesta este doar un document, efectele adevărate vor fi atunci când el va fi implementat”, a declarat președinta Maia Sandu și a avut dreptate: de la ratificare și până la implementare avem de parcurs un drum anevoios, în condițiile în care victimele violenței încă nu văd în stat un protector, ci mai degrabă un abuzator, iar cei care ar trebuie să asigure funcționarea acestui tratat deseori sunt slab instruiți sau dezinteresați.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.