Doar trei zile, dintre care două de odihnă. Atât timp au la dispoziție doritorii de a ocupa funcția de procuror general interimar pentru a depune dosarele. Sâmbătă, 27 iulie, Comisia parlamentară juridică, numiri și imunități a anunțat concursul.
„Dosarul urmează să cuprindă scrisoarea de motivare, CV-ul și o declarație pe propria răspundere, precum că persoana îndeplinește condițiile prevăzute la art.17 alin.(1) lit.d) și art. 20 alin. (1) lit. g) și h) din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură”, se arată în comunicatul emis de Levislativ.
Mai exact, următoarele condiții trebuie incluse în declarație:
- în ultimii trei ani până la anunţarea concursului nu a fost membru şi/sau nu a desfășurat activități cu caracter politic în cadrul unui partid politic sau al unei organizaţii social-politice;
- anterior, nu i-a fost constatată vinovăția pentru săvârșirea unei infracțiuni;
- este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea funcției de procuror.
Dosarele se vor depune până luni, 29 iulie, ora 17:00, se precizează în comunicat.
Vineri, 26 iulie, președintele Igor Dodon a îndemnat Legislativul să urgenteze procedura de selecție a unui candidat pentru funcția de procuror general interimar. El a propus termenul limită de 31 iulie, astfel încât să semneze decretul privind numirea acestuia până pe 1 august.
Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) urma să selecteze un candidat pentru asigurarea interimatului la șefia Procuraturii Generale. Ședința nu a avut însă loc din lipsă de cvorum. Doar patru membri au venit la întrunire, deși erau necesari cel puțin opt.
Atunci, la această funcție aspirau trei candidați: Viorel Morari, Anatolie Istrate și Viorel Radețchi.
Fostul procuror general Eduard Harunjen și-a dat demisia pe 11 iulie. El a invocat în cerere „agravarea stării de sănătate”. Temporar, atribuțiile acestuia sunt îndeplinite de adjunctul său, Igor Popa.
Vezi și aceste știri

„Remarci neprietenoase”: MAE din Rusia reacționează tăios în adresa Maiei Sandu, după felicitarea lui Putin de 9 mai

În 2021, numărul condamnărilor cu moartea a crescut cu 20%. Iran și Arabia Saudită, cu cele mai numeroase execuții
