Afacerea a început dintr-un simplu hobby. „Am ales să dezvoltăm această afacere dintr-o pasiune a soțului. Am observat ce-i place lui. El cunoaște foarte bine animalele, deoarece părinții soțului au muncit în domeniul oieritului de mici copii. Cumva noi ducem tradiția mai departe”, spune antreprenoarea Marcela Bratu.

Acum, ferma de la Slobozia Mare numără 200 de oi. De mai mulți ani, aici se produce brânză, caș și urdă.

„Sunt produse foarte apreciate pentru că sunt produse rare. Brânza de oi o producem în condiții igienice și moderne, păstrând tradițiile transmise de părinții noștri și anume să o facem cu cheag de miel, cu lapte natural, fără alte componente adăugate în lapte”, spune proprietara afacerii.

De trei ani, soții Bratu au ieșit pe piață cu un produs nou. Vorbim de „Kavârma de Slobozia Mare – Miorița”. „Aceasta e preparată doar din carne de oi în propriul suc și seu. Drept adaus folosim boiaua de ardei roșu, crescut în grădină și ardei iute, specific pentru kavârma”, spune gospodina.

Întregul lanț de producere durează în jur de șapte ore. Munca, însă, începe în zori de zi. Marcela Bratu dezvăluie câteva secrete din producere și spune că mai gustoasă kavârmaua este atunci când oile sunt mai mature.

Datorită gustului unic, cererea nu se lasă mult așteptată. Lunar, producătorii sacrifică circa 40 de oi. Pentru ieșirile la vânzări mai mari, cum ar fi târgurile din capitală, producătorii pregătesc zeci de kilograme de kavârma și reușesc să vândă marea parte. Pentru o singură comandă, producătorii pot asigura maxim 150 de kg de kavârma. Produsul corespunde tuturor cerințelor ANSA, dă asigurări Marcela Bratu.

Și dacă v-am stârnit poftele, să vedem și prețul: „Un kg de kavârma, la noi la Slobozia Mare, putem să vi-l oferim cu 160 de lei. Mergând la târg, având niște cheltuieli la drum, la certificare, acolo deja adăugăm încă 20 de lei și ajungem la preț de 180 de lei/kg”, spune Marcela Bratu.

În ultima perioadă, a crescut capacitatea și calitatea de producere la fermă. Se întâmplă datorită utilajului procurat de soții Bratu dintr-un grant de 4.500 de euro, acordat de GAL „Lunca Prutului de Jos” din fondurile europene ale Programului EU4Moldova: Regiuni-cheie.

Prin urmare, acesta este un exemplu de succes a unei soluții de dezvoltare regională, de această dată aplicată de antreprenorii din zona de sud a țării.

Anterior, AGORA a explicat într-un material de jurnalism de soluții cum funcționează GAL-urile și ce oportunități aduc acestea. La fel, cum pot și alți antreprenori, localnici și administrații publice locale să formeze GAL-uri, să-și unească forțele, să obțină finanțări externe și în rezultat să-și dezvolte regiunile.

Află toate detaliile aici: Proiectele mici – un pas mare pentru sate sau cum Grupurile de Acțiune Locală devin soluții pentru dezvoltarea rurală

Soluția funcționează cu rezultate vizibile în peste 30 de GAL-uri din toată țara. Cât despre zona de sud a țării, AGORA a prezentat anterior exemplul altor trei antreprenori din raionul Cahul care au reușit să-și dezvolte afacerile pe această cale.

Poți să te inspiri din poveștile lor de succes aici: A schimbat antrenamentele din sala de sport pe atelierul de producere a mobilei: Antreprenorul Nicolae Dunas, despre provocările și rezultatele afacerii (VIDEO)

Află cum tomatele și ardeii pot ajunge dulceață: Tanti Mașa și afacerea sa dulce: Flori de salcâm, roșii cherry și ardei amestecați în dulcețurile gândite de bucătăreasa cu 30 de ani de experiență (FOTO)

Și cum un loc pitoresc se poate transforma în afacere chiar și în pandemie: Un popas la Cotihana: Locuri unde salcia mângâie ape și lebedele se plimbă lângă rațe (GALERII FOTO)

Menționăm că, proiectele la scară mică sunt cele care asigură dezvoltarea economică a regiunilor rurale din R. Moldova. Fie că se amenajează un teren de joacă, se construiește o rampă de acces într-o clădire publică sau un antreprenor este încurajat să-și dezvolte afacerea, localnicii au doar de câștigat, așa cum se creează premize de dezvoltarea a satului.

Deseori, micile proiecte sunt acoperite din bugetul primăriilor sau al antreprenorilor, pentru că nu corespund finanțărilor la scară mare.

Soluția a apărut însă în 2016, când în R. Moldova satele au început să-și unească forțele în Grupuri de Acțiune Locală (GAL). Acum, acestea acoperă 35% din teritoriul țării și continuă să se înmulțească. Află în link-urile propuse cum poate fi folosit instrumentul pentru dezvoltarea microregiunilor.