Cu alte cuvinte, „surpriza” juridică a acestor alegeri a fost dictată de lipsa unor prevederi clare ale Codului Electoral în ceea ce privește desfășurarea turului II de scrutin și acțiunile Comisiei Electorale Centrale (CEC) în cazul în care înregistrarea unuia dintre cei doi candidați înscriși în cursa electorală pentru turul II este anulată de instanța de judecată, spre deosebire de situațiile în care acesta alege să se retragă din cursă. De altfel, și în opinia Asociației Promo-LEX acest lucru constituie o lacună a actului normativ, dispozițiile Codului Electoral privind turul II de scrutin al alegerilor locale fiind foarte vagi și ambigue. Chiar dacă, în activitatea anterioară CEC a stabilit unele precedente în acest sens, ele au avut la bază retragerea din cursa electorală a unor candidați și nu anularea înregistrării lor.

Codul Electoral nu oferă o definiție clară a celor doi termeni, dar în esență, diferența dintre retragerea unui candidat și excluderea acestuia, este legată de modul în care este luată decizia. Astfel, retragerea unui candidat din cursa electorală, este o decizie ce îi aparține concurentului electoral, fiind permisă nu mai târziu decât cu 14 zile înainte de ziua alegerilor. În cazul în care acest lucru se întâmplă totuși după expirarea termenului, după aprobarea demersului de retragere de către instanța de judecată, pe buletinul de vot, în dreptul concurentului electoral care s-a retras, urmează a fi aplicată ștampila cu mențiunea „Retras”. 

Cu totul altfel stau lucrurile în cazul excluderii sau anulării înregistrării unui candidat din cursa electorală, decizie care se ia de către o instanță judecătorească la propunerea CEC sau a Consiliului electoral de circumscripție, în cazul depistării anumitor nereguli. În acest caz, instanța trebuie să pronunțe o decizie prin care admite sau respinge solicitarea CEC de a anula înregistrarea unui candidat în cursa electorală, în termen de cel mult cinci zile, dar nu mai târziu de ziua anterioară a alegerilor.

În cazul alegerilor de la Bălți, decizia primei instanțe a fost pronunțată vineri, 3 decembrie, cu două zile înainte de scrutin. Decizia executorie și irevocabilă a venit însă abia cu câteva ore înainte de începerea scrutinului nemijlocit și asta după mai multe cereri și recuzări solicitate de avocații Marinei Tauber, care evident au făcut ca procesul să fie mai îndelungat.

Promo-LEX: Nu se admit noi candidați în turul II

Astfel, având în vedere noutatea situației și anume că un concurent electoral nu doar că a fost retras din cursă dar și că termenii prevăzuți de lege, au fost oarecum încălcați (dacă ne referim la data și ora pronunțării deciziei executorii), reprezentanții Promo-LEX le-au propus membrilor CEC o soluție în această speță. 

„Tipărirea buletinelor de vot pentru mun. Bălți a început la 1 decembrie 2021. Respectiv, dacă înregistrarea concurentului electoral este anulată după ce buletinele de vot au fost tipărite, potrivit art. 51 alin. (7) Cod electoral, în buletin, în dreptul acestuia, biroul electoral al secției de votare va aplica ștampila cu mențiunea „Retras”. Corespunzător, legiuitorul a prevăzut doar această soluție, în cazul anulării înregistrării concurentului electoral”, se arată în opinia celor de la Promo-LEX.

Astfel, în opinia Asociației, CEC urma să asigure desfășurarea de mai departe a turului doi, chiar și cu riscul de a exista un singur candidat în cadrul acestuia.

CEC: Turul II va avea loc pe 19 decembrie cu alți candidați

CEC a interpretat însă altfel dispozițiile Codului Electoral și a hotărât să organizeze turul doi de scrutin pe 19 decembrie în baza art. 145, care prevede că în cadrul acestuia vor concura cei doi candidați care au întrunit cel mai mare număr de voturi în primul scrutin. Acest lucru a fost criticat însă de Promo-LEX, care și-a manifestat dezacordul cu decizia respectivă, invocând existența unei alte lacune legislative - suspendarea turului doi de scrutin.

„În acest context, Misiunea atrage atenția că, legislația electorală nu prevede procedura de suspendare a desfășurării turului doi de scrutin pe motivele indicate în hotărârea CEC. Mai mult, potrivit art. 26 alin. (1) lit. o) Cod electoral, CEC are obligația pozitivă de a „asigura efectuarea celui de al doilea tur de scrutin (…)”, se arată în opinia Misiunii de Observare a alegerilor.

De ce a fost exclusă Marina Tauber din cursa electorală

Amintim că, la 1 decembrie 2021, după începerea tipăririi buletinelor de vot, Comisia Electorală Centrală s-a întrunit într-o ședință ordinară pentru a discuta și decide asupra abaterilor financiare înregistrate de candidatul Partidului Politic „Partidul Șor” la funcția de primar de Bălți, în cadrul campaniei electorale pentru primul tur de scrutin. În urma analizei rapoartelor financiare, CEC a recomandat anularea înregistrării candidatului la funcția de primar din partea formațiunii, Marina Tauber. 

La rândul său, Marina Tauber a calificat decizia CEC drept ilegală susținând că membrii comisiei și-ar fi încălcat competențele stabilite de lege.

Menționăm că nu este prima dată când un concurent electoral al Partidului Șor este exclus din cursa electorală. Anterior, candidata la funcția de primar al municipiului Chișinău din cadrul alegerilor locale noi din 2018, Reghina Apostolova a fost exclusă din cursa electorală în urma constatării faptului că aceasta a primit fonduri din străinătate pentru finanțarea campaniei electorale. Un alt caz s-a întâmplat la prezidențialele din 2016, când candidata formațiunii, Inna Popenco a fost exclusă din cursa electorală pentru motive similare. 

Opinii pe marginea excluderii: Între sancțiune necesară și lezarea drepturilor constituționale

Președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Vladislav Gribincea, susține că excluderea Marinei Tauber din cursa electorală a fost luată tocmai după ce s-a constatat că ea nu a declarat fiecare al cincilea leu folosit în campania electorală.

„Este adevărat că după turul I Marina Tauber era primul candidat în cursă, la o distanță mare de al doilea candidat. De asemenea, este adevărat că solicitarea de excludere a candidatului din alegeri a venit pe ultima sută de metri. Este de asemenea adevărat că excluderea poate fi percepută ca dorința guvernării de a nu admite câștigarea alegerilor de către Partidul Șor. Aceste aspecte însă sunt secundare dacă aspectele financiare sunt suficiente pentru excluderea candidatului din cursa electorală”, susține Gribincea.

Acesta mai susține că sancțiunea era necesară din moment ce Tauber a cheltuit cu 20% mai mult decât prevede legea, iar neaplicarea acestei sancțiuni ar fi putut duce la acreditarea ideii „că în alegeri se poate trișa și că orice mijloace sunt tolerate”. Cât despre plângerea la CEDO, pe care avocații lui Tauber au anunțat că o vor realiza, juristul se arată sceptic de succesul unui astfel de demers.

„Am văzut mai multe persoane susținând că descalificarea dnei Tauber este ilegală, că va câștiga la CEDO, după cum am fost condamnați deja în cazul Partidului Nostru. În primul rând, invalidarea candidatului la funcția de primar pentru abateri financiare nu cred că poate fi deplânsă la CEDO. Pur și simplu nu există un drept în acest sens (Partidul Nostru a fost exclus din alegerile parlamentare, iar pentru alegerile parlamentare un asemenea drept există). În al doilea rând, în cazul Partidului Nostru nu au fost probe care să confirmă abaterile impute, spre deosebire de cazul dnei Tauber”, a declarat Gribincea.

Pe de altă parte, au existat și voci care au susținut că excluderea Marinei Tauber din cursa electorală nu era necesară, întrucât legislația prevede și alte sancțiuni în acest caz.

„Anularea înregistrării lui Tauber semnifică anularea voturilor cetățenilor. Sunt lezate drepturile constituționale ale unor segmente de moldoveni. Am scris recent că Tauber/Șor trebuiau pedepsiți pentru finanțare ilegală. Există sancțiuni pentru așa ceva, dar nu excluderea din competiție electorală. Consecințele legale (inclusiv un caz pierdut la CEDO) vor trebui să fie asumate de CEC, instanțe și guvernare în termeni mai largi”, spune analistul politic, Dionis Cenușa.

Cenușa este de părere că problema apare la modul cum CEC decide să sancționeze acest candidat, susținând că instituția utilizează „interpretarea aparent eronată a legislației electorale”, or sancțiunea privind anularea înregistrării concurentului electoral, e prevăzută drept sancțiune care poate fi aplicată în cadrul campaniei electorale sau pe durata turului I.