Irina Soltan
Dacă în viitorul apropiat s-ar anunța alegeri parlamentare anticipate în R. Moldova, din bugetul de stat s-ar cheltui 120 de milioane de lei pentru organizarea scrutinului. Costul este mai mare din cauza situație de pandemie. Estimările au fost vociferate de președintele Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil, la emisiunea Punctul pe Azi la TVR Moldova.
Președintele CEC afirmă că Autoritatea Electorală de la Chișinău este permanent pregătită pentru alegeri în condițiile în care este o structură de stat special creată pentru asemenea exerciții.
Deși la această etapă nu există o hotărâre despre eventuale alegeri parlamentare anticipate, totuși, s-au făcut unele estimări pentru un eventual scrutin.
Suma se ridică la 114 milioane de lei pentru organizarea alegerilor. Totuși, în condițiile de pandemie în R. Moldova, costurile cresc așa cum se suprapun și cheltuieli pentru dotare cu materiale și echipamente anti-COVID.
Astfel, un scrutin pe timp de pandemie costă 120 de milioane de lei, bani din bugetul de stat, potrivit estimărilor vociferate de Dorin Cimil.
Menționăm că, odată cu demisia Guvernului Chicu, majoritatea forțelor politice din R. Moldova și-au exprimat dorința ca în țară să fie organizate alegeri parlamentare anticipate. Totuși, căile care ar putea declanșa un eventual scrutin, au divizat opiniile politicului.
Până acum, s-a încercat să se ajungă la dizolvarea Parlamentului prin două tentative eșuate de numire a unui nou Guvern.
Astfel, președinta Maia Sandu a propus-o candidat la șefia Guvernului pe Natalia Gavriliță. Pe 11 februarie 2021, în timp ce Natalia Gavrilița, își prezenta programul de activitate a Guvernului în plenul Parlamentului, liderul PSRM, Igor Dodon, a anunțat că propune un alt candidat pentru această funcție – Mariana Durleșteanu. La scurt timp, a fost formalizată și o majoritate parlamentară din 54 de deputați, care a anunțat că susține candidatul propus de socialiști. Este vorba de fracțiunile PSRM și PP Șor, ex-democrații de la Pentru Moldova, deputatul independent Alexandr Oleinic, dar și de ex-deputații PDM, în prezent neafiliați, Eugeniu Nichiforciuc și Vladimir Andronachi.
În aceeași zi, după ce Guvernul Gavrilița nu a fost susținută în Parlament de niciun deputat, președinta a anunțat consultări cu fracțiunile parlamentare, iar la câteva ore Maia Sandu a anunțat că o propune repetat pe Natalia Gavrilița drept candidată pentru funcția de prim-ministru. PSRM a atacat la Curtea Constituțională acest decret. Iar la 23 februarie Înalta Curte la declarat drept neconstituțional.
Ulterior, președinta țării Maia Sandu a spus că nu intenționează să inițieze noi consultări cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui alt candidat la funcția de premier. Sandu susține că deputații sunt cei care trebuie să ajungă la un consens ce ar conduce la alegeri parlamentare anticipate. În același timp, ea amintește de termenul celor trei luni de la demisia Guvernului Chicu, care expiră la finele lunii martie, fapt ce ar putea sta la baza dizolvării Parlamentului. La fel, Maia Sandu spune că este gata pentru un eventual referendum în caz că deputații vor decide să declanșeze procedura de demitere a șefei statului.
Între timp, PSRM și Platforma DA au inițiat discuții cu lideri ai fracțiunilor și grupurilor parlamentare pentru identificarea unei căi de depășire a situației.
