„Concluziile la care au ajuns probabil experții Comisiei de la Veneția, cum era de așteptat, sunt aceleași concluzii la care am ajuns și noi, despre care am vorbit în vara acestui an. Aceste modificări la Legea Procuraturii, care le-a operat guvernarea de astăzi, au avut doar un singur scop, să-și instaureze un procuror general de buzunar și să subordoneze politicului, această importantă instituție din țara noastră”, a declarat Bolea.

Acesta a comentat concluziile experților structurii europene, vorbind despre prevederile ce țin de interimatul funcției de procuror general și de prevederile care au dus la încetarea mandatelor unora dintre membrii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).

„Încetarea mandatelor, a dlui Pulbere în special, prin acest amendament, modificare făcută de guvernarea de astăzi care a dorit să își lărgească prezența în CSP, ca să se asigure că acest consiliu este la cheremul guvernării de astăzi, ca să poată face ceea ce au făcut. Să suspende procurorul general și să deschidă un dosar penal inventat față de procurorul general (...) O altă concluzie, ele sunt mai multe, este și despre faptul că procurorul general trebuie să fie readus în componența CSP, noi am vorbit și despre faptul că este inadmisibil ca și procurorul-șef al Găgăuziei, să fie exclus din acest consiliu, deoarece prin această modificare se încalcă prevederile legii privind statutul UTA Găgăuzia”, a susținut Bolea. În același timp, parlamentarul a cerut demisia Ministrului Justiției și a judecătorilor Curții Constituționale.

În cadrul briefingului de presă, deputatul BCS a declarat că arestarea și suspendarea lui Stoianoglo ar aduce în prim plan „dublele standarde” aplicate de guvernare și Procuratură, susținând că acuzarea privind achitarea nejustificată a unei îndemnizații, adusă lui Stoianoglo ar trebui să fie adusă și în cazul Maiei Sandu.

„Vreau să reamintesc, stimați cetățeni, că acea sumă, a fost menționată în spațiul mediatic, acea sumă pe care nejustificat contabilitatea procuraturii a dat-o acelui procuror, la scurt timp acel procuror a întors suma pe care a primit-o nejustificată, pe când avem o altă cauză, când dna Maia Sandu, de pe timpul când era ministru al Educației, a eliberat cu încălcarea legislației, șefi de direcție din cadrul Ministerului, ultimul dând-o în judecată și având hotărâri în favoarea sa date de CSJ, prin aceasta s-a hotărât că dumneaei a încălcat legislația. Putem vorbi că a făcut un abuz, și prin acea hotărâre din instanța de judecată, Ministerul a fost obligat să îi achite o sumă de 150 de mii de lei, în această speță, analizez un caz deja judecat, unde instanțele de judecată din țara noastră s-au expus, avem un caz, dovadă a lucrurilor dovedite deja în judecată, cum va proceda Procuratura Generală în această speță, va porni un dosar penal pe abuz, împotriva dnei Maia Sandu?”, a întrebat retoric Bolea.

Amintim că luni, 13 decembrie, Comisia de la Veneția a publicat un aviz critic în adresa guvernării, vizând modificările operate la Legea Procuraturii în august curent, denunțând lipsa de transparență în procesul legiferării acestora. La scurt timp, Ministrul Justiției a venit cu o reacție în care a susținut că va ține cont de recomandările experților europeni și va asigura ajustarea legislației.

Introduse în procedura legislativă la 10 august 2021, în doar trei zile, modificările propuse la Legea Procuraturii au fost adoptate în prima lectură de către majoritate parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate. În replică, opoziția a criticat legea, susținând că aceasta poate fi numită ușor „legea Stoianoglo”, din moment ce multe discuții fuseseră provocate de prevederile ambigue ale procedurii de evaluare a activității.

Ulterior, la 19 august, Guvernul se întrunește în ședință și aprobă unanim emiterea unui aviz pozitiv la proiectul Legii cu privire la Procuratură, prin care se urmărea demiterea procurorului general, Alexandr Stoianoglo și evaluarea activității acestuia. În cadrul ședinței, reprezentanta Procuraturii Generale s-a declarat împotriva avizării. În ciuda unei opoziții puternice din partea reprezentanților instituției, Parlamentul votează modificările propuse în ședința plenară extraordinară din 24 august 2021, iar în aceeași zi, reprezentanții Procuraturii Generale anunță că vor sesiza Curtea Constituțională pe acest subiect, din moment ce, susțineau ei, erau ignorate procedurile de transparență decizională și nu erau așteptate recomandările Comisiei de la Veneția, structură la care vor apela suplimentar și reprezentanții Procuraturii Generale.

La 5 octombrie curent Stoianoglo a fost reținut pentru 72 de ore, iar la 8 octombrie a fost plasat pentru 30 de zile în arest la domiciliu. Decizia a fost luată de Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. La ieșire, Stoianoglo a spus, în apărarea sa, că „merge procesul de acapararea a instituțiilor de stat”. Amintim că, la 9 decemrbie curent, Alexandr Stoianoglo a fost eliberat din arest la domiciliu. Măsura preventivă este înlocuită cu control judiciar pentru un termen de 30 de zile. La 13 decembrie curent, procurorul desemnat de CSP pe cazul Stoianoglo, a anunțat că dosarul penal pe un capăt de acuzare în privința acestuia a ajuns pe masa judecătorilor.

AGORA amintește că procurorul general suspendat al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, este cercetat penal pentru cinci capete de acuzare. Este vorba de abuzul de serviciu, corupere pasivă, fals în declarații, abuz în serviciu și depășirea atribuțiilor de serviciu. Cele cinci infracțiuni penale Stoianoglo le-ar fi comis în perioada anilor 2011 (atunci când deținea funcția de deputat) și 2021 (deținând funcția de procuror general).