Prima recomandare vine de la autoarea Ilinca Fiodorov. Jurnalista a scotocit în legislație să vadă ce spune buchea legii despre calitatea aerului pe care-l respirăm și cum plătesc cei care sunt sursă a emisiilor de poluanți. Din material, aflăm că 90% din sursa emisiilor sunt automobilele, iar în 2022, Ministerul Mediului a propus ca în prețul carburanților să fie taxa de mediu. Mai multe detalii aici:

Taxa de mediu: între un aer mai curat și apetit pentru mașinile de lux. Cum un amendament al lui Nichiforciuc a exclus carburanții din lista poluanților

Tot Ilinca ne mai spune că de mai bine de un deceniu, elevii din R. Moldova se bucură de posibilitatea de a alege din oferta privind orele opționale pentru anul școlar. În lista elaborată de Ministerul Educației și Cercetării se află și obiectul „Integrare Europeană pentru tine”. Voi știați de astfel de opțiune?

Ilinca a afla practica mai multor instituții de învățământ și o comunică în materialul:

Integrarea europeană, pe băncile școlii. Peste 700 de elevi au ales să învețe despre UE în cadrul orelor opționale (INFOGRAFIC, FOTO)

Rămânem tot la domeniul educației. Jurnalista Cătălina Grițco a abordat un alt subiect, care și în 2022 rămâne tabu - educația sexuală în școli.

Cătălina a abordat subiectul pornind de la datele statistice îngrijorătoare care arată că în Republica Moldova, 27 dintr-o mie de fete cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani au devenit mame în 2020. Un alt studiu susține că șase din o sută de copii născuți în țara noastră provin de la mame adolescente.

Ce ne-au spus despre educația sexuală în școli doi profesori, un preot, o ginecologă, o psihologă și o elevă de liceu, aflăm din articolul:

„Spun înjurături, dar nu știu ce înseamnă „pu**” sau „pi***” pentru că ei au „cocoșei” și „păsărici”. Despre importanța educației sexuale în școli (LONGREAD, ANIMAȚIE)

O altă autoare, membră prospiciară în echipa AGORA, dar cu avânt și poftă de creație deosebite, Olga Scripnic, propune să redeschidem un material....tot din educație, tot despre materii opționale în școli, dar de această dată despre educația religioasă.

Olga constată că învățământul în țara noastră este declarat a fi unul laic, dar în școli este predată religia sau educația moral-spirituală, materii care abordează subiectul prin prisma principiilor creștin-ortodoxe. Cum se leagă acest lucru cu faptul că unii copii împărtășă alte culte, jurnalista a aflat în discuții cu mai mulți reprezentanți ai religiilor minoritare, cu un agnostic și un sociolog dar și Consiliul de Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității:

„Educația religioasă trebuie să fie treaba comunităților religioase”. Cum pluralismul confesional în școlile moldovenești e limitat de credința majorității (LONGREAD)

La rândul său, jurnalistul Cristian Bolotnicov propune o porție de istorie. De această dată, aruncăm o privire în trecut asupra mărcilor populare în Chișinău din perioada interbelică. Ați auzit de apa de colonie „Diavolo”? Sau de magazinul de haine pentru femei „Wiener Werkstatt”? Imagini și detalii, în materialul semnat de Cristian:

PORȚIA de istorie+: De la haine la electrocasnice: „Brandurile” Chișinăului în ultimul an al stăpânirii românești în Basarabia

Doza de istoria Chișinăului de altădată, păstrată până în zilele noastre, a încercat să o descopere și jurnalista Irina Soltan. Prin urmare, a făcut echipă cu ghidul de turism Maria Axenti și pornit într-o excursie prin capitală. Împreună, descoperim o sumedenie de curiozități și locuri pe lângă care am trecut de nenumărate ori și n-am bănuit că poartă încărcătură istorică.

Știați că? Clopotul de la Catedrala Mitropolitană din centrul Chișinăului a stat inițial în Arcul de Triumf. Totul din cauza unei greșeli de construcție. Detalii aflăm în excursia video:

Câtă istorie încape între PMAN și râul Bîc? Pornim în excursie și descoperim Chișinăul de altădată prin obiectivul AGORA (VIDEO)

Și cum există loc de încă istorie, un alt subiect abordat și recomandat de jurnalista Elena Zagnat este nostalgia sovietică. Elena constată că acest fenomen, potrivit unor experți, ar fi o manifestare a binecunoscutului sindrom Stockholm, o afecțiune în care ostaticii dezvoltă o legătură psihologică cu răpitorii lor în timpul captivității.

Disonanța cognitivă a devenit tot mai evidentă de la începutul războiului din Ucraina, în condițiile în care unele voci au susținut agresiunea Rusiei în țara vecină. La toate acestea se adaugă și miile de moldoveni care au participat pe 9 mai la o paradă în care panglica negru-oranj, interzisă prin lege, a fost pusă la loc de frunte. Mai multe despre nostalgia sovietică, în materialul exclusiv:

Glorificarea trecutului sovietic și sindromul Stockholm. De ce unii moldoveni preferă să uite despre ororile regimului

Despre sindroame ne vorbește și jurnalista Ana Baciu. Tema extrem de sensibilă devine actuală în contextul răboiului din Ucraina. Ana explică ce însemnă sindromul posttraumatic și cum se manifestă. „Viața acestor persoane se împarte în două: până la război și după. PTSD se manifestă diferit și foarte individual”, explică o psihologă consultată pentru acest articol.

Jurnalista a analizat și profilul psihologic al soldaților ruși și al celui ucrainean. Detalii în material:

„PTSD este ca un balaur cu multe capete. Se ține cu ghearele de supraviețuitor pentru tot restul vieții”. Despre traumele războiului și rănile sufletești ale soldaților (INTERVIU)

Lista continuă cu un material recomandat din domeniul agriculturii. Irina Harea-Mardari, cunoscută pentru măiestria cu care decopertă istoriile umane și le deapănă pe pagina AGORA, de această dată s-a gândit să vadă câtă tehnologie se aplică în sectorul agricol al țării.

„Strigăm într-un glas că suntem o țară agrară și ne dorim cu tot dinadinsul să ținem pasul cu cei care reușesc să scoată bani din pământ. Totuși, agricultura din Republica Moldova este, în mare parte, la etapa datului cu sapa, iar acest lucru nu poate fi negat nici de fermieri, nici de autorități”, spune Irina.

Chiar și așa, jurnalista a adunat mai multe exemple a fermierilor care au adus tehnologiile în câmp și și-au ușurat munca. Mai mult despre pământ și inovație în articolul ce merită redeschis:

Cu sapa la avioane sau cât de (ne)digitalizată este agricultura de acasă (VIDEO)

La fel, recomandăm unul dintre editorialele Dianei Guja, un caz tragic produs în primăvara anului 2022. Caz care a scos la suprafață neajunsuri de sistem(e), stereotipuri, educație defectuoasă și consecințele lor.

Fragment: „Câți copii trans, gay, lesbiene, intersex, bisexuali trebuie să fie hărțuiți, urinați deasupra, morți ca să ne uităm în oglindă și să vedem cât de mult am eșuat ca societate?”.

EDITORIAL | O rochie albă pentru Felis

Despre emoții și stereotipuri este și materialul recomandat de Felicia Nedzelschi. În luna în care AGORA a abordat subiectul sănătății mintale, Felicia a încercat să afle cum arată portretul-robot al sănătății mintale a bărbaților moldoveni, cum rupem cercul unor traume de generații, cum putem atrage mai mulți bărbați în sesiuni de terapie și cum să creștem băieți sănătoși mintal.

Ce a spus la acest subiect psihoterapeutul Sergiu Toma, director executiv al Institutului pentru Familie și Inițiative Sociale, aflăm în interviu:

„Pentru mulți bărbați e foarte straniu pur și simplu să fie ascultați de cineva”. Interviu cu psihoterapeutul Sergiu Toma despre „slabaci”, „grup de suport la bere” și sănătatea mintală a bărbaților (VIDEO)