Mihai Avasiloaie
Cea mai onorabilă soluționare a crizei în care se află Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este ca membrii acestuia să fie înlocuiți, peste o anumită perioadă, de o nouă componență a CSM. De această părere este președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Vladislav Gribincea. Potrivit lui, o eventuală continuare a crizei va determina acțiuni mai radicale din partea guvernării. Fostul judecător la CtEDO, Stanislav Pavlovschi, consideră că dacă Adunarea Generală a Judecătorilor (AGJ) va alege o altă componență a CSM, în condițiile în care membrii CSM nu recunosc faptul că au fost demiși la ședința AGJ din 27 septembrie, statul poate interveni pe două căi: prin Procuratura Generală sau prin intermediul unei sesizări la Curtea Constituțională, care va face lumină pe acest caz. AGORA a discutat cu cei doi experți în domeniul juridic în încercarea de a obține opinii avizate privind eventualele soluții pertinente la criza din jurul CSM.
La 27 septembrie, Adunarea Generală a Judecătorilor (AGJ) i-a demis pe cei șase membri ai CSM. Membrii CSM au afirmat că decizia este ilegală și nu au recunoscut-o, atacând în instanță decizia AGJ de a le ridica mandatele. O nouă ședință a AGJ a fost programată pentru data de 25 octombrie, în care ar putea fi aleasă o nouă componență a CSM.
Cum poate fi depășită criza?
Atât Vladislav Gribincea, cât și Stanislav Pavlovschi susțin că soluția problemei este comunicarea între părți, în special comunicarea dintre judecători.
Potrivit lui Pavlovschi, dacă se va merge în continuare pe aceleași poziții, iar AGJ va alege o nouă componență a CSM, criza poate fi soluționată ori prin intervenția Procuraturii Generale (PG), ori printr-o hotărâre a Curții Constituționale.
„Două CSM-uri nu pot coexista. Unul va fi legal, iar altul va fi fictiv. Aici deja trebuie să intre în joc organele statului, care pot face ordine în această situație. Procuratura Generală trebuie să examineze situația sub aspectul penal. Cine anume are dreptate este atribuția Procuraturii Generale și inclusiv a Curții Constituționale, care, la sesizarea unui organ care este subiect al sesizării, poate examina chestiunea. Sunt posibilități legale de ieșire din criză, dar aplicarea forței și presiunii nu este binevenită”, a declarat cel care a fost propus inițial de blocul ACUM pentru funcția de ministru al Justiției.
Potrivit lui Vladislav Gribincea, cea mai onorabilă soluție trebuie să vină din interiorul sistemului, iar dacă asta nu se va întâmpla, judecătorii „să nu se supere că politicienii vor interveni cu buldozerul”.
„Cred că judecătorii trebuie să discute serios între ei ce doresc. Cea mai onorabilă ieșire din situație ar fi fost ca CSM-ul actual să recunoască că ei nu au încredere și ca toți judecătorii să recunoască că ce s-a întâmplat pe 27 septembrie nu a fost legal. CSM-ul actual să-și dea demisia in corpore și același CSM, conform legii - nu un grup de judecători sau instanța de judecată - să organizeze noi alegeri, dar pe bune, nu așa cum s-a organizat data trecută, cu modificarea regulamentului Adunării Generale și alte chestiuni, cu condiția că actualii membri ai CSM nu candidează. Cu înscrieri din timp, cu programe clare, cu platforme de discuții și dezbatere între candidați, cu timp suficient pentru ca judecătorii să ia cunoștință de platformele candidaților, cu organizarea unei Adunări Generale reprezentative”
„Sunt sigur că în momentul în care intrăm în albia legalității, prezența la Adunarea Generală va fi mai mare”, a adăugat Gribincea.
Potrivit lui, în situații de criză este foarte periculos să alegi un nou CSM, fiindcă inevitabil el nu va fi recunoscut de o parte sau de alta: „El va fi contestat de alții, nu va putea fi foarte ferm de poziții. Și atunci judecătorii să nu se supere că politicienii vor interveni cu buldozerul. Și sistemul de justiție va fi unicul care va pierde în această situație”.
Despre inițiativa Guvernului de a schimba regulile jocului
Pentru a zădărnici întrunirea AGJ din 25 octombrie, la 18 octombrie Guvernul a aprobat un proiect de modificare a legii cu privire la CSM, pentru a schimba regulile alegerii membrilor Consiliului. Potrivit ministrei Justiției, inițiativa are scopul de a evita situația în care AGJ ar putea alege o altă componență a CSM. Dacă Parlamentul nu va reuși să voteze până vineri, 25 otombrie, modificările propuse de Guvern, Olesea Stamate admite că „s-ar putea să ne trezim și cu două CSM-uri”.
„Statul încearcă să găsească a treia ieșire din situație, pentru că situația de absurditate nu poate fi tolerată. Din punctul meu de vedere, problema este că se face încet. Situația de urgență cere aplicarea măsurilor de urgență. Asta e logica dezvoltării evenimentelor, inclusiv în domeniul Justiției. Guvernarea încearcă să facă ceva, doar că o face foarte lent. Trebuie să procedeze cu mult mai repede, pentru că se distruge totalmente încrederea poporului în Justiție. Practic toți judecătorii sunt antrenați în acest conflict, e pusă în joc imaginea întregului sistemul judecătoresc”, consideră Stanislav Pavlovschi.
Totodată, Vladislav Gribincea afirmă că inițiativa stă demult în sertarele Ministerului Justiției și că promovarea acesteia a fost grăbită acum în contextul situației din Justiție.
„Noua lege prevede un alt mecanism de alegere a membrilor CSM și un alt număr al membrilor CSM. [...] Nu vor fi doi de la CSJ, ci doar unul. Procedura de alegere va fi diferită. Se va interzice înaintarea judecătorilor din numele colectivelor, ca pe timpul comuniștilor, și se va permite campania, ce până acum CSM din răsputeri refuza să facă. Atunci judecătorii veneau la AGJ și votau practic cu ochii închiși. Da, spun ei că își știu colegii, dar nu sunt sigur că îi știu suficient de bine. Chiar dacă îi știu ca persoane, cu siguranță nu știu ce propun ei pentru următorii patru ani în calitate de membri ai CSM”, a spus președintele CRJM.
Amintim că la 27 septembrie, Adunarea Generală a Judecătorilor (AGJ) i-a demis pe cei șase membri ai CSM, în pofida eforturilor CSM de a zădărnici convocarea AGJ. Membrii CSM au afirmat că decizia este ilegală și nu au recunoscut-o, atacând în instanță decizia AGJ de a le ridica mandatele.
La rândul lor, un grup de judecători au sesizat CNA și îl acuză pe președintele interimar al CSM de depășirea atribuțiilor de serviciu, afirmând că acesta fost revocat din funcția de membru și președinte interimar al CSM prin decizia AGJ din 27 septembrie.
Între timp, o nouă ședință a AGJ a fost programată pentru data de 25 octombrie. Guvernul nu a așteptat și, pentru a zădărnici o nouă întrunire a AGJ, a aprobat un proiect de modificare a legii cu privire la CSM, pentru a schimba regulile alegerii membrilor Consiliului. Potrivit ministrei Justiției, inițiativa Executivului vine pentru a evita situația în care AGJ ar putea alege o altă componență a CSM. Dacă Parlamentul nu va reuși să voteze modificările propuse de Guvern, Olesea Stamate admite că „s-ar putea să ne trezim și cu două CSM-uri”.
După demiterea membrilor CSM de către AGJ, Consiliul nu a putut să se întrunească din lipsă de cvorum. „Se creează impresia că ședințele CSM sunt intenționat boicotate și se încearcă ca CSM să nu fie lucrativ”, a declarat președintele interimar al CSM, Dorel Musteață.
Situația este cu atât mai controversată cu cât din această cauză CSM nu se poate întruni pentru a se expune asupra demersului procurorului general interimar, Dumitru Robu, către CSM, care solicită eliberarea acordului pentru cercetarea penală a mai multor judecători.
În același timp, Ziarul de Gardă a depistat că în „lupta” pentru funcția de membru al CSM s-au înregistrat și judecători care, în ultimele săptămâni, au participat la luarea unor decizii prin care au favorizat organizarea celor două AGJ. Astfel, în funcții la CSM vor să ajungă cei care... au demis actuala componență a CSM.
Următorul pas în deznodământul acestui subiect va avea loc mâine, 25 octombrie, când se va desfășura a doua întrunire a Adunării Generale a Judecătorilor.
Vezi și aceste știri
Spitalul de la Bălți ar putea avea o conexiune de energie electrică separată. Nemerenco: „E o instituție strategică”
Președintele Chinei îi solicită liderului Coreei de Nord să să coopereze pentru accelerarea păcii în lume
