STOIANOGLO: Fosta președintă a Comitetului de Direcție al băncii, aceasta este cercetată în stare de libertate, după ce încă în luna martie curent, magistrații au respins demersurile procurorilor de arestare preventivă a persoanei învinuite.

Natalia Politov-Cangaș, șefa de la Victoriabank la care a făcut referire procurorul general

Natalia Politov-Cangaș a fost președinta Victoriabank în perioada 2006-2016. În timpul șefiei acesteia, presa a scris că printr-un atac raider asupra lui Victor și Viorel Țopa, majoritatea acţiunilor au ajuns pe mâna lui Vladimir Plahotniuc. Ulterior, acesta le-a vândut unui grup de investitori, reprezentați de Veaceslav Platon. Afacerea a fost legalizată la sfârșitul lui 2011, iar în urma tranzacţiei, Vladimir Plahotniuc, pe atunci prim-vicepreşedinte al Parlamentului, a primit 80 de milioane de dolari pentru aceste acţiuni, scrie jurnal.md. Tot în acea perioadă, soțul Nataliei Politov-Cangaș, Petru Cangaș, figura în calitate de administrator al firmei Finpar Invest, cea mai veche și una dintre cele mai influente companii ale lui Plahotniuc.

În 2014, Victoriabank a mai trăit un episod de schimbări și restabiliri în funcție ce au vizat-o pe Politova-Cangaș.

La începutul lunii aprilie, la Bursa de Valori au fost vândute aproape 30% din acţiunile Victoriabank, pe atunci a treia ca mărime bancă din ţară. Ulterior, Banca Națională a Moldovei a anunțat că demarat acțiuni de verificare a noilor acționari ai Victoriabank. Potrivit guvernatorului de atunci, Dorin Drăguțanu, ar exista suspiciuni că companiile beneficiare ar acționa concertat, fiind vorba de șase companii din Estonia, Bulgaria, Marea Britanie și Federația Rusă, despre care se spune că ar fi afiliate afaceristului Veaceslav Platon.

În august 2014, Natalia Politov-Cangaş a fost suspendată de la conducerea BC „Victoriabank”, ca urmare a unei decizii a Consiliului de Administrație. Printre cauzele suspendării au fost enunțate „necesitatea unei anchete interne privind posibilele prejudicii provocate de managementul instituţiei”, dar şi rezultatele slabe înregistrate de bancă în prima jumătate a anului. Gangaș declara că omul de afaceri Veaceslav Platon stă în spatele grupului minoritar de acţionari, care a încercat ilegal să preia controlul asupra băncii.

De cealaltă parte, președintele de atunci al Consiliului de Administrație al Victoriabank, Victor Țurcan, declara că instituția bancară este ținta unui nou atac raider, condus de Natalia Politov-Cangaș, care ar fi susținută de anumite persoane influente din Republica Moldova, evitând, însă, să dea nume. Țurcanu a exclus atunci faptul că în spatele deciziilor Consiliului de Administrație ar sta omul de afaceri Veaceslav Platon.

Ulterior, Judecătoria sectorului Buiucani a decis să suspende decizia Consiliului de Administrație al Victoriabank prin care Natalia Politov-Cangaș a fost înlăturată de la conducerea băncii, iar în septembrie 2014 Victoriabank anunța că Natalia Politov-Cangaș, Corneliu Ghimpu și Ludmila Vangheli revin la conducerea instituției.

La 12 decembrie 2019 procurorii Anticorupție au efectuat percheziții în dosarul penal privind frauda bancară la ex-președinta „Victoriabank”, Natalia Politov-Cangaș.

STOIANOGLO: Încă în anul 2014, despre acest lucru a aflat întreaga comunitate financiar-bancară, și nu în ultimul rând, fosta și actuala conducere a Băncii Naționale a Moldovei, precum și alte autorități publice centrale, inclusiv Parlamentul, Guvernul și Președinția.

În 2014, președinte al Parlamentului - Igor Corman, prim-ministru - Iurie Leancă și președinte - Nicolae Timofti.

Guvernator BNM în anul 2014 – Dorin Drăguțanu

Dorin Drăguțanu a fost guvernatol al Băncii Națonale a Moldovei în perioada noiembrie 2009 - aprilie 2016.

La începutul anului 2015, la scurt timp după ce în spațiul public s-a aflat despre frauda bancară, Drăguțanu declara că „evoluția economiei moldovenești în 2014 nu a fost una catastrofală, după cum afirmă unii analiști”. Acesta susținea că prejudiciul cauzat de creditele neperformante acordate de Banca de Economii și Banca Socială „este umflat în mod artificial”.

Tot în 2015, în luna mai, Drăguțanu a fost chemat la audieri în Parlament. De la tribuna centrală, guvernatorul aflat încă în funcție afirma că „pierderile de la cele trei bănci nu sunt și nu ar fi un miliard de dolari, ci mult mai puțin - undeva spre 450 de milioane de euro. „Pierderile sunt mari dar nu o pătrime din PIB”, a ținut să precizeze Drăguțanu.

În septembrie 2015, Drăguțanu își dă demisia din funcție. Acesta a acuzat politicienii că nu își doresc investigarea furtului de la BEM de către compania KROLL și a declarat că se dorește ca BNM să devină țap ispășitor în dosarul „furtul de la Banca de Economii”.

La un an după demisie și după ce Drăguțanu dispare din spațiul public, în toamna lui 2016 apare o stenogramă desecretizată de prim-ministrul Pavel Filip, la cererea Maiei Sandu. Din document reiese că Drăguțanu declara: „Fraudele bancare se întâmplă peste tot în lume. Și în SUA se întâmplă de zeci și sute”.

Numele fostului guvernator dispare din spațiul public pe câțiva ani, până la schimbarea puterii de la Chișinău. În 2019, deputații din noua majoritate formată de ACUM și PSRM înființează Comisia de anchetă a fraudei bancare. Drăguțanu se prezintă la audieri. Potrivit președintelui comisiei, Alexandru Slusari, Drăguțanu a încercat să plaseze responsabilitatea pe alte instituții, afirmând că BNM a făcut ce a putut pentru a gestiona criza, însă nu a avut instrumentele necesare.

În decembrie 2019, au loc percheziții acasă la Drăguțanu, iar în aprilie 2020, fostul guvernator BNM este învinuit de participare la escrocherie și spălare de bani, infracțiuni comise în proporții deosebit de mari.

„Actuala conducere BNM”, Octavian Armașu?

În anii 2014-2015, Octavian Armașu era director financiar la Sudzuker Moldova. Astfel, deși nu dă nume, Stoianoglo ar putea face referire la viceguvernatorul BNM Ion Sturzu care, în martie 2020, a fost reținut de procurori fiind bănuit de escrocherie si spălare de bani in proporții deosebit de mari în dosarul fraudei bancare.

Tot în martie a fost reținut preventiv și un alt viceguvernator BNM, Aureliu Cincilei. La scurt timp, acesta a fost eliberat din arest. Atunci, acuzatorii au declarat că Cincilei „a colaborat cu procurorii si a facut declarații pe dosar, de aceea PA a decis cercetarea acestuia in libertate, aplicându-i interdicția de a părăsi localitatea mun. Chișinău”.

STOIANOGLO: 17 noiembrie 2014 - Ministerul Finanțelor acordă o garanție de stat cu privire la recuperarea banilor.

Anatol Arapu, ministru al Finanțelor în 2014

În perioada la care a făcut referire procurorul general, la conducerea Ministerului Finanțelor era Anatol Arapu. Acesta a fost ministru al Finanțelor din august 2013 până în ianuarie 2016, fiind membru în trei Guverne - Leancă, Gaburici și Streleț. A fost propus în funcție de Partidul Liberal Democrat din Moldova, condus atunci de Vlad Filat.

În 2015, Arapu a fost audiat de procurorii anticorupţie în cadrul investigaţiei extinse pe cazul Băncii de Economii, alături de viceguvernatorul Băncii Naţionale, Ion Sturzu şi preşedintele Comisiei de anchetă privind situaţia din sistemul financiar-bancar, Marcel Răducan. Demnitarii au fost audiaţi asupra circumstanţelor legate de fraudele din sectorul bancar, precum şi asupra măsurilor întreprinse în vederea asigurării securităţii în sistemul financiar.

August 2019. Se anunță că Anatol Arapu ar putea fi urmărit penal pentru neglijență în serviciu. Comisia parlamentară de anchetă privind frauda bancară solicită Procuraturii Generale să pornească urmărirea penală în cazul a patru ex-demnitari de stat. Este vorba de ex-premierul Iurie Leancă, ex-guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Dorin Drăguțanu, fostul președinte al Parlamentului, Andrian Candu și fostul ministru al Finanțelor, Anatol Arapu.

STOIANOGLO: 13 noiembrie 2014 – Guvernul Republicii Moldova decide ca toate creditele interbancare, care la acea dată constituia 222 de milioane de lei, să fie recuperate instituțiilor financiare.

Prim-ministru între 2013-2014 – Iurie Leancă

Printre primele sale intervenții publice de după descoperirea fraudei bancare, Iurie Leancă explicase alocarea de către BNM a creditelor de urgență în sumă de 9,5 mlrd de lei pentru a acoperi gaura provocată de frauda bancară. Potrivit lui Leancă, aceasta a fost unica soluție, oferită de BNM, iar decidenții politici din acea perioadă nu au protestat contra acordării acestei sume impunătoare. Fostul premier afirmă că până a semna documentul care dădea undă verde acordării creditului, acesta a mers la consultări cu președintele Nicolae Timofti. „A venit și Drăguțanu, și miniștrii de Economie și Finanțe, speakerul și, cred, era și Filat. Desigur că știa despre asta. Asta nu a fost decizia Guvernului Leancă, ci a întregii majorități parlamentare. Și atunci nu am auzit pe nimeni care să se pronunțe împotriva acestei decizii. Toți spuneau că e unica soluție”, afirmă Leancă.

Și peste doi ani, în 2017, acesta și-a păstrat declarațiile practic neschimbate, salutând la acea vreme raportul Kroll. El afirma, repetat, că „nu a existat alternativă”.

Peste alți doi ani, omul de afaceri Veaceslav Platon, aflat atunci în detenție, a declarat că fostul premier Iurie Leancă ar fi fost implicat „în totalitate” în furtul miliardului. Leancă a reacționat spunând că toate declarațiile făcute de omul de afaceri nu corespund adevărului și că îl va acționa în judecată.

Tot în 2019, după schimbarea puterii de la Chișinău și instituirea comisiei de anchetă a furtului miliardului, președintele comisiei, Alexandru Slusari, a anunțat că Leancă ar putea fi cercetat penal pentru „punerea în aplicare a procesului de deposedare a statului de pachetul de control la Banca de Economii”. Imediat după ce Comisia de anchetă a cerut urmărirea penală, Iurie Leancă a spus: „Constat că această comisie de anchetă are un singur obiectiv: „validarea” acuzațiilor politice nefondate și denigratoare de ani de zile împotriva mea”.

Ministrul Economiei în Guvernul Leancă – Andrian Candu

Actualul lider al Pro Moldova, proaspătul candidat la funcția de președinte, a fost acuzat de mai multe ori în legătură cu frauda bancară. Bunăoară, afaceristul Veaceslav Platon l-a numit chiar „arhitect al furtului miliardului”.

În 2015, Candu spunea că nu vrea să fie învinuit de fraudă. Mai mult, chiar el a fost cel care a publicat pe blogul său primul raport Kroll, în mai 2015. „Eu ca cetățean al acestei țări, care adesea sunt blamat, vreau ca copiii mei, vecinii mei, prietenii mei să știe, în rezultatul acestei investgații (n.r. – raportul Kroll), că eu n-am făcut parte din fraudă”, a mai adăugat Candu.

Din postura de speaker al Parlamentului în anii care au urmat – 2014-2019, Candu a făcut numeroase declarații despre furtul miliardului, inclusiv pronosticuri de recuperare a banilor. De exemplu, în anul 2017, Candu propunea vânzarea bunurilor băncilor lichidate, a activelor bancare și a bunurilor localizate datorită raportului Kroll. În 2018, în fața Consiliului Atlantic de la Washington, Candu promitea: „autoritățile au identificat deja 90% din activele furate în urma fraudei bancare”. „Lucrurile se întâmplă! Poate mai lent decât ne-am dori, e adevărat, dar se întâmplă”, dădea asigurări fostul democrat.

În 2019 însă, după ce democrații au cedat puterea, ex-președintele Parlamentului a fost audiat de Comisia parlamentară de anchetă. Andrian Candu și-a exprimat îngrijorarea că presa nu este prezentă la lucrările comisiei de anchetă prezidată de Alexandru Slusari. „Am solicitat comisiei ca absolut toate stenogramele să fie date publicității. [...] Regret că transparența lipsește”, a declarat democratul.

În august aceluiași an, comisia a cerut pornirea urmăririi penale pentru neglijență în serviciu pe numele domnilor Iurie Leancă, Dorin Drăguțan, Andrian Candu și Anatol Arapu.

În urma acestor decizii, Candu a mai spus că din 2015, de când a început investigarea fraudei, nu a fost chemat niciodată să dea explicații la acest subiect, nici în calitate de ministru al Economiei și nici în alte calități.