Val(s)ul demisiilor, demiterilor și numirilor din 2021: Suspendarea procurorului general, revocarea șefului CNA și demiterea avocatului poporului, în topul schimbărilor

Val(s)ul demisiilor, demiterilor și numirilor din 2021: Suspendarea procurorului general, revocarea șefului CNA și demiterea avocatului poporului, în topul schimbărilor

O vorbă veche spune că „așa cum întâlnești anul nou, așa îl vei petrece”. Întâmplător sau nu, dar R. Moldova a intrat în 2021 cu un Guvern demisionar și funcționari ai Guvernului care rând pe rând au plecat din funcții. Nota demisiilor a ținut coardele întinse tot anul. Marea parte a celor mai importante instituții ale statului, agenții și întreprinderi de stat, au rămas fără conducere. Șefii au plecat de voie sau de...misionați. Unele posturi vacante au fost suplinite, pentru altele - încă se mai caută oameni. AGORA a unit șirul plecărilor și iată tabloul de ansamblu.

Cu siguranță, cele mai răsunătoare schimbări din funcțiile de conducere în 2021 au fost la Procuratura Generală, la CNA, numirea și apoi demiterea avocatului poporului și schimbările de la mai multe agenții gestionate de stat. Mai mult, Guvernul a rămas fără un viceprim-ministru, funcție care așa și nu a fost suplinită în 2021. Dar să le analizăm în ordine cronologică.

Serviciul Consiliului Suprem de Securitate, fără șef. Din 19 aprilie, Andrei Onofrei a renunțat la funcția de șef al serviciului CSS. În baza cererii de demisie, președinta Maia Sandu a semnat un decret în acest sens. Onofrei a dețint funcția din15 aprilie 2011, fiind numit prin decretul semnat de președintele interimar de atunci, Marian Lupu.

Calea Ferată din Moldova, cu șef demis și altul ales.Din luna mai 2019, director al Î.S. „CFM” devine Adrian Onceanu. În 2019, pierderile întreprinderii au fost de 26,5 milioane de lei. Iar în 2020, Calea Ferată a raportat cheltuieli ce au depășit veniturile cu 228 de milioane de lei, acest indice fiind cel mai mare din ultimii 10 ani.În februarie 2021, Procuratura Anticorupție(PA) anunța că a demarat investigarea pretinselor ilegalități de la CFM.

Mai mult, subiectul a ajuns să fie discutat în Parlament și la ședințele CSS. Astfel, la 27 aprilie 2021, președinta țării, Maia Sandu, a cerut Guvernului să suspende contractulde muncă cu director interimar al Căilor Ferate, pentru că ar fi gestionat prost situația din instituție.

După ce Agenția Proprietății Publice a organizat un nou concurs,administrator al întreprinderii de stat a devenit Oleg Tofilat, fiind ales dintre șapte pretendenți la funcție. Noul administratora fostconsilierul ex-premierului Ion Chicu în domeniul transporturilor și infrastructuri, iar în perioada 2015-2017 secretar de stat la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor.

Fostul director CFM Adrian Onceanu și actualul director, Oleg Tofilat.

Demisii aprobate la Cadastru, APP, AGEPI, CNAM și ARIM. La prima ședință a Guvernului Gavrilița, din 9 august, au fost aprobate un șir de cereri de demisii ale mai multor șefi de agenții . Este vorba de demisia lui Anatolie Ghilaș din funcția de director la Agenția Relații Funciare și Cadastru. La fel, s-a votat pentru eliberarea Elenei Beleacova din funcția de șefă a Agenției Relațiilor Interetnice. Cereri de demisie au depus și Ghenadie Țăpordei, până atunci șef la Agenția Proprietății Publice, Viorel Iustin, director la AGEPI și Valentina Buliga, directoare la CNAM.

IGP a rămas fără șef. Cabinetul de miniștri l-a eliberat din funcție pe Sergiu Paiu începând cu 16 august, după ce acesta a depus o cerere de demisie. Paiu a fost numit în funcție la 17 iunie 2021, după ce funcția a devenit vacantă în urma demisiei lui Vadim Cojocari, care a plecat în funcția de vice-director al Centrului Național Anticorupție.

În câteva săptămâni, Iurie Podarilov a fost numit nou șef al IGP. S-a întâmplat la ședința din 8 septembrie a Guvernului Gavrilița. Podarilov, se judecă acum cu instituția pe care o conduce. Acesta cere calcularea și achitarea sporurilor și drepturilor salariale,acordate suplimentar la salariul de bază pentru perioada în care a fost suspendat din funcția deșef adjunct al Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane. Suspendarea a fost aplicată pe motiv că Podarilov era cercetat într-un dosar penal pentru luare de mită, fiind condamnat la închisoare, apoi achitat.

A doua zi după numirea lui Podarilov, conducerea IGP a acceptat alte două demisii ale unor angajați cu funcții de conducere. Este vorba despre Marin Maxian, șeful adjunct al Inspectoratului General al Poliției și Oleg Pasat, șeful adjunct al Inspectoratului Național de Investigații.

Fostul șef IGP Sergiu Paiu și actualul șef, Iurie Podarilov.

Consiliul Concurenței, fără președinte.Fostul deputat al PDM Marcel Răducan a depus cererea de demisie din funcția de președinte al Consiliului Concurenței, începând cu data de 11 august.Totodată, cererea de demisie a fost depusă și de membrul Plenului Consiliului Concurenței, ex-secretar general al Parlamentului, Ala Popescu.

Administrația de Stat a Drumurilor, fără director. La 26 august, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a anunțat despre demisia directorului interimar alASD, Veaceslav Potop. Acestaa ajuns șef interimar la ASD în aprilie 2020. Până la acel moment, Potop a deținut funcția de director adjunct al Agenției pentru Supraveghere Tehnică (AST).

ANSA, fără director.Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a rămas fără directorîncepând cu 10 septembrie 2021. Aceasta în condițiile în care Vladislav Cotici a demisionat din funcția de conducere la propria inițiativă. Cererea sa de eliberare a fost aprobată prin votul Cabinetului de miniștri la ședința din 8 septembrie.Cotici a fost numit la cârma instituției în perioada Guvernului Chicu. Mai exact, candidatura sa a fost aprobată în noiembrie 2019 prin votul majorității miniștrilor de atunci.

Începând cu 7 octombrie, funcția de director al ANSA a fost preluată de Radu Musteață , decizia fiind aprobată de Guvern.

Fostul director ANSA Vladislav Cotici și actualul șef Radu Musteață.

Directorul ANP a demisionat. Dorin Lișman și-a depus cererea de demisie la începutul lunii septembrie. Dorin Lișman a fost numit la șefia Administrației Naționale a Penitenciarelor pe 27 aprilie 2021.Până atunci, a fost secretar de stat la Ministerul Justiției.

Ulterior a fost demarat concurs pentru suplinirea funcție vacante. Anatolie Falca, Vasile Dobînda și Alexandru Roibu au fost candidații admiși la proba de interviu. Funcția de conducere i-a revenit în cele din urmă lui Anatolie Falca.

Serviciul Vamal, fără șef și șef adjunct.La 1 septembrie directorul Serviciului Vamal, Sergiu Burduja, a demisionat din funcția de conducere. Despre aceasta a anunțat instituția.Burduja a asigurat interimatul funcției de director al Serviciului Vamal începând cu luna decembrie 2019. Anterior a ocupat și funcția de consilier al Ministrului Finanțelor, dar și pe cea de șef al Direcției control financiar și audit din cadrul aceleiași instituții.

La distanță de doar câteva zile, sau mai exact la 6 septembrie, deputatul PAS Igor Talmazan, a fost numit în funcția de șef al Serviciului Vamal de către ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi. Talmazan este specializat în drept public, fiind avocat de profesie. În anul 2019, acesta a activat în calitate de șef al Corpului de Control al prim-ministrei de atunci, Maia Sandu.

Fostul șef al Serviciului Vamal, Sergiu Burduja și actualul șef, Igor Talmazan.

La scurt timp, pe 15 septembrie, la Serviciul Vamal are loc o nouă demisie. Din proprie inițiativă, pleacă din funcție șeful adjunct, Adrian Morărescu. Morărescu a fost numit director adjunct al Serviciului Vamal la sfârșitul anului 2020.

Șeful Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor a demisionat. Vasile Șarco a renunțat la funcția de conducere a instituției și a depus cererea de concediere, iar la 15 septembrie, Guvernul Gavrilița i-a aprobat demisia.

Potrivit declarației de avere și interese personale, pe parcursul anului 2020, Vasile Șarco a obținut un salariu de 307.555 de lei din funcția de director al SPCSB, echivalentul a peste 25 de mii de lei lunar. Vasile Șarco a fost numit conducător alSPCSB din cadrul Centrului Național Anticorupție (CNA) în martie 2018 pe un termen de cinci ani, când aceasta a devenit o structură autonomă, subordonată Guvernului.

Directorul Moldelectrica, demis. La 17 septembrie, directorul general al ÎS „Moldelectrica", Ghennadi Dimov , a fost concediat prin ordinul ministruluiInfrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, în condițiile în care Ministerul estefondator alÎS „Moldelectrica".

Este de menționat că potrivit unei investigații „Cutia Neagră Plus”despre cel mai bine plătiți șefi de întreprinderi de stat, cel mai mare salariu îl ridica însuși Dimov.În 2020, Dimov a avut un venit de aproape un milion de lei sau în medie câte 76.000 de lei pe lună. O bună parte din sumă este din premii și sporuri la salariu. Asta în timp ce compania pe care o conduce a înregistrat pierderi de peste șapte milioane de lei.Dimov a condusMoldelectrica mai bine de 13 ani.

Î.S.„Poșta Moldovei”.Directorul întreprinderii de Stat, Vitalie Zaharia, și-a anunțat demisia la 21 septembrie. Fostul director a spus că mandatul pe care l-a avut a fost unul complex și dificil, fiind marcat de pandemia de COVID-19 care și-a pus amprenta asupra activității economico-financiare a întreprinderii. Acesta a mai adăugat că toate obiectivele stabilite au avut nevoie de o ajustare continuă și o adaptare la condițiile situației de urgență, ceea ce a prezentat mari provocări.

Vitalie Zaharia a fost reales în funcția de director al Î.S. „Poșta Moldovei” în baza unui concurs din luna mai 2021, după ce din 10 decembrie 2019, a fost numit în funcția de director interimar. Anterior, acesta a ocupat funcția de director al Organizației de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exporturilor din Moldova.

În aceeași zi cu demisia lui Zaharia, consilierul municipal al fracțiunii PAS Roman Cojuhari devine noul director interimar al Întreprinderii de Stat „Poșsta Moldovei”.

Fostul director al Î.S. „Poșta Moldovei” Vitalie Zaharia și șeful interimar Roman Cojuhari.

Procuratura Generală. La 5 octombrie, Procurartura Generală a rămas fără șef și fărăadjuncții procurorului general. Aceasta după ce CSP a decis să admită sesizarea deputatului PAS Lilian Carpvizând pretinsele infracțiuni care ar fi fost comise de procurorul general, Alexandr Stoianoglo. Examinarea cauzei, prin decizia CSP, i-a revenit procurorului anticorupție Victor Furtună care a și dispus urmărirea penală pe numele lui Alexandr Stoianoglo. Prin urmare, procurorul general a fost suspendat din funcție și reținut inițial pentru 72 de ore la 5 octombrie.

La distanță de doar o zi de la reținerea lui Stoianoglo, în funcția de procuror general interimar, decătre membrii CSP, a fost numit Dumitru Robu .

AGORA amintește că procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo, este cercetat penal pentru cinci capete de acuzare. Este vorba de abuzul de serviciu, corupere pasivă, fals în declarații, abuz în serviciu și depășirea atribuțiilor de serviciu. Cele cinci infracțiuni penale Stoianoglo le-ar fi comis în perioada anilor 2011 (atunci când deținea funcția de deputat) și 2021 (deținând funcția de procuror general).

La 9 decembrie,Stoianoglo a fost eliberat din arest la domiciliu. Măsura preventivă este înlocuită cu control judiciar pentru un termen de 30 de zile.

Menționăm că în luna august 2021 deputații au aprobat modificări laLegea cu privire la Procuratură. Noile prevederile includ evaluarea activității procurorului general o dată în an și posibilități de demitere a acestuia. Procedura de evaluare însă, încă bate pasul pe loc. CSP așa și nu reușește să constituie comisia de eveluare.

Procurorul general suspendat Alexandr Stoianoglo și procurorul general interimar Dumitru Robu.

Viorel Morari, demis din funcția de șef al Procuraturii Anticorupție.AGORA precizează că la 12 august, înainte ca Alexandr Stoianoglo să fie suspendat din funcția de procuror general, acesta a semnat un ordinprin care a fost sistată suspendarea din funcție și, respectiv, încetate raporturile de serviciu în cazul lui Morari. Decizia a fost luată după ce Viorel Morari nu a manifestat dorința de a ocupa o altă funcție de procuror după expirarea, la 26 aprilie 2021, a mandatului de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție.

Precizăm că din 7 octombrie,Adrian Bordianu, cel care asigura funcția de șef interimar al PA, a fost înlăturat din fruntea instituției printr-unordin semnat de procurorul general interimar, Dumitru Robu.Interimatul funcției de șef PA i-a revenit Elenei Cazacov printr-o hotărâre a CSP, din15 octombrie. IarIon Munteanu suplinește funcția de șef-adjunct interimar al Procuraturii Anticorupție.

S. A. „Metalferos”, fără director.La12 octombrie, într-un anunț al intituției se menționează că Igor Cujba a depus cerere de demisie din funcția de conducere.Cujba a preluat funcțiade director al Metalferos la finele anului 2019 după ce a acumulat cel mai mare punctaj în urma probei interviu în cadrul concursului desfășurat pentru suplinirea postului.

Ulterior, la 22 octombrie, de laS.A. Metalferos a plecat și directorul financiar al societății pe acțiuni, Sergiu Catană , care este și nașul de cununie al fostului președinte Igor Dodon. Acesta a activat în cadrul instituției din 2007.

Agenția Proprietății Publice a venit cu un comentariu pe marginea acestui subiect: „De-a lungul anilor, la S.A. Metalferos au existat multiple acuzații de evaziune fiscală și spălări de bani. Dosarele penale care au vizat întreprinderea, în care statul deține 78% din acțiuni, au rămas fără finalitate. Acestea urmează a fi investigate de acum încolo, iar noua conducere a întreprinderii va manifesta deschidere totală în acest sens.”

La 22 octombrie, fostul director adjunct al CNA, Andrei Ivancov, a fost numit director interimar la S.A. Metalferos.

PCCOCS, fără șef.La 13 octombrie, șefulProcuraturii pentru Combaterea Crimininalității Organizate și Cauze Speciale Ion Caracuian anunță că a demisionat din funcția de conducere șia renunțat și la funcția de procuror. Motivele deciziei ar fi fost unele de ordin „personal”.Ion Caracuian a preluat șefia temporară la PCCOCS în 2019, o dispoziție în acest sens fiind semnatăde Alexandr Stoianoglo. În septembrie 2020, a câștigat concursul desfășurat de Consiliul Superior al Procurorilor și a continuat să dețină funția, fiind deja șef interimar al instuției din luna decembrie 2020.Caracuiana activat în cadrul Procuraturii Generale din 2010.

La data de 15 octombrie curent, CSP l-a desemnat pe Sergiu Russu în calitate de șef interimar al PCCOCS, iar pe Vladislav Bobrov – adjunct interimar.

Demisie în Cabinetul de miniștri.La 5 noiembrie, vicepremierul pentru Reintegrare Vlad Kulminski a anunțat că demisionează. Motivul invocat de principalul negociator al R. Moldova în procesul de reglementare transnistreană a fost de ordin personal.

„Asta nu a fost o surpriză pentru cei de la guvernare. Despre asta am discutat cu ei cu trei sau patru săptămâni înainte. Totul a fost coordonat din timp, ar fi fost iresponsabil din partea mea să fac acest lucru”, a spus Kulminski.

Acesta a fost numit în funția de vicepremier în Guvernul Nataliei Gavrilița pe 6 august. Până la finele anului 2021, funcția rămasă vacantă așa și nu a fost completată.

Fostul vicepremier pentru Reintegrare, Vlad Kulminski.

Toți membrii CA, demiși.La ședințaParlamentulului din 11 noiembrie, a fot respins raportul Consiliului Audiovizualului (CA) pentru anul 2020. În plenul Parlamentului au răsunat replici acide la adresa conducerii CA, dar și răspunsuri pe măsură. În cele din urmă, toți membrii CA au fost demiși.

S-a întâmplat după ce la4 noiembrie, deputații au aprobat un proiect de lege privind modificarea Codului serviciilor media audiovizuale. Acesta prevede că membrii CA pot fi demiși, în cazul respingerii de către Parlament a raportului anual de activitate, ceea ce și s-a întâmplat.

O altă prevedere a proiectului de lege este revizuirea mecanismului de constituire a componenței Consiliului Audiovizualului și a Consiliului de supraveghere al furnizorului public național de servicii media. În replică, membrii CA au lansat mai multe critici dure în adresa majorității parlamentare, susținând că prin aceste noi modificări se încearcă, de fapt, instaurarea unei „cenzuri politice” și „închiderea unor televiziuni”.

La 3 decembrie, Orest Dabija, Larisa Turea, Tatiana Crestenco, Ruslan Mihalevschi, Liliana Vițu-Eșanu, Aneta Gonța, Eugeniu Râbca au fost numiți în funcția de membri ai CA, pentru un mandat de șase ani.

Șeful INSP, demis. La 12 noiembrie, după doar cinci luni de la numirea în funcția de șef al Inspectoratului Național de Securitate Publică (INSP), Constantin Țurcanu, a fost demis. Un ordin în acest sens a fost semnat de către ministra Afacerilor Interne, Ana Revenco.

„Este o perioadă dificilă, de tranziție de la practici și obiceiuri nocive spre o poliție demnă, care să le poată asigura oamenilor securitate și ordine publică, iar în funcții de conducere vor fi doar cei care sunt integri și profesioniști”, a menționat Ana Revenco în discursul său.

Menționăm că Țurcanu a fost desemnat în această funcție printr-un ordin semnat de ex-ministrul Afacerilor Interne, Pavel Voicu, la începutul lunii iunie 2021.

În aceeași zi, în funcția de șef interimar al INSP a fost numit și prezentat efectivului Vitalie Timotin.

CNA, fără director. În luna octombrie,Centrul Național Anticorupție a fost supus unei evaluări a activității în decurs de 30 de zile de către o comisie a Legislativului. Controlul parlamentar cuprinde perioada anilor 2016 – 2021. În rezultat, comisia a constatat că activitatea instituției este nesatisfăcătoare în prevenirea și combaterea corupției și menționează că CNA nu a fost independent în activitatea sa. Mai mult, conducerea CNA din acea perioadă nu a organizat și nu a asigurat aplicarea legislației anticorupție într-o manieră eficientă, potrivit raportului. Comisia constată că a existat management defectuos și a cerut demiterea lui Ruslan Flocea din funcția de șef al CNA.

Potrivit procedurii, după ce activitateașefului CNA a fost evaluată pe platforma parlamentară, a urmat un proiect de hotărâre despre revocarea din funcție a lui Ruslan Flocea. Revocarea s-a decis cu votul „pentru” a 55 de deputați , la ședința din 18 noiembrie a Parlamentului.

De atunci și până în prezent, CNA rămâne fără șef. N oul director CNA va fi ales de Parlament cu votul majorității deputaților aleși , la propunerea a cel puțin 20 de deputați. Asta pentru că, concursul pentru suplinirea funcției a fost anulat. Aceasta în baza unei noi prevederi legislative aprobată în lectură finală la 24 august 2021.

ANRE, fără un șef.Lala 22 noiembrie,directorului Consiliului de administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) Ștefan Creangă și-a depus cererea de demisie. Solicitatrea a fostaprobată cu votul a 67 de deputați la ședința Parlamentului din 3 decembrie. Este de menționat că Creangă a deținut această funcție din 2019.

Amintim că deputații au oferit vot de neîncredereconducerii ANRE și au cerut demisia Consiliului de Administrație al instituției. Hotărârea a fost adoptată cu majoritatea voturilor parlamentarilor prezenți în sală, în urma audierii directorului ANRE Veaceslav Untila. Aceastadupă ce companiile petroliere au afișat prețuri mai mari pentru un litru de benzină și motorină. Untilă a declarat că nu deține instrumentele necesare pentru a stopa scumpirea carburanților. Însă, după ce la 24 august Parlamentul a votat p roiectul de lege privind piața petrolieră , ANRE stabilește în fiecare zi prețurile plafon și marjele comerciale la produsele standard de primă necesitate și anume, benzină 95 și motorină standard.

Termoelectrica, fără director. La 29 noiembrie, întreprindereaTermoelectrica anunță public că directorul generalVeaceslav Eniîși încheie mandatul. Se întâmplă după șase ani în care Eni a deținut trei mandate consecutiv de director general al Termoelectrica. Eni nu a oferit un motiv pentru plecarea sa, dar a scris un mesaj pe pagina sa de Facebook: „Îmi exprim speranța ca toate proiectele remarcabile și așteptate de cetățeni vor avea o continuitate, astfel încât Termolectrica, compania care a renăscut din propria cenușă ca pasărea Phoenix, să fie în continuare una de succes și în slujba oamenilor.”

La 2 decembrie, director general interimar al instituției devineVasile Leu, doctor în științe tehnice cu o experiență de aproape 25 de ani de activitate.

Fostul dorector al Termoelectrica Veaceslav Eni și actualul director general interimar Vasile Leu.

Serviciul Fiscal de Stat, fără director.La 29 octombrie,Serghei Pușcuța, cel care a deținut și funcția deministru al Finanțelor în Guvernul Chicu, a demisionat din frunteaSFS, fără să menționeze vreun motiv.

Pușcuța a fost director al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat în perioada 2005 – 2008 și 2016 – martie 2017, director al SFS în perioada aprilie 2017 – 2019 și din decembrie 2020 - până la finele lui octombrie 2021. În perioada 14 noiembrie 2019–31 decembrie 2020, Pușcuța a fost viceprim-ministru, ministru al Finanțelor în Guvernul Chicu.

Ulterior, Guvernul a numit-o pe Rosalina Albu în funcția de director SFS , începând cu 4 noiembrie. Ultima funcție deținută a fost cea de secretar general adjunct în aparatul președintelui R. Moldova.

Avocata Poporului, demisă.La ședința din 9 decembrie a Parlamentului, cu votul a 82 de deputați , Natalia Moloșag a fost demisă din funcția de Avocat al Poporului. S-a întâmplat după ce în spațiul public au apărut informații că în cadrul instituției pe care o conducea Moloșag activează un fost client de-al ei, condamnat penal pentru proxenetism, care fără a fi angajat oficial, ar avea acces la datele instituției.

Fosta avocată a poporului a calificat informațiile apărute în public drept „calomnioase”. Chiar și așa, fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), cea care i-a oferit votul de încredere în Parlament, i-a cerut demisia.L a 2 decembrie2021, Moloșag că a depus cererea de demisie în Parlament, iar la 9 decembrie s-a răzgândit și a anunțat că o retrage . Cu toate acestea, aproape cu vot unanim, Moloșag a fost demisă de deputați.

Șeful ANTA a demisionat.La 9 decembrie se află că șeful Agenției Naționale Transport Auto, Andrei Sîngereanu, a demisionat. Și în cazul lui Sîngereanu, motivele care l-au determinat să plece din funția de conducere au fost de ordin personal.

AGORA menționează în contextul șirului de demisii enumerate că, subiectul schimbării funcționarilor este des enunțat de actuala conducere a țării. Autoritățile centrale comunică despre deficitul simțitor de cadre calificate. Spre exemplu, șefa țării, Maia Sandu, susține că pentru schimbări și reforme mai rapide ar fi necesare cadre calificate în toate instituțiile statului și mai cu seamă în funcțiile de conducere. Acest lucru, însă, ar fi mai problematic decât s-ar fi așteptat.

„Problema cadrelor este foarte gravă. Am știut acest lucru. Avem 1/3 din populație plecată peste hotare, 25% din populația economic activă. 40% din cei plecați sunt oameni cu calificări înalte, foarte mulți tineri. Era de așteptat că o să avem această problemă, dar e mai gravă decât am fi crezut. Mi-aș fi dorit să putem completa pozițiile cheie și la nivelul managementului de top și la cel mediu”, spune Maia Sandu.

Avem puterea să ne ajutăm unii pe ceilalți….

Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe acest site sunt informații importante, atunci susține munca redacției AGORA cu un abonament digital ca să devină mai bună, să facă știri deosebite, interviuri mai interesante, articole și povești care să te facă să vrei să le recitești și să le distribui prietenilor tăi.

Mai mult, răsplătim fiecare abonat cu un set de produse locale, împachetate cu dragoste de echipa de la From the Heart Shop, astfel contribuim împreună la promovarea produselor de-acasă, din Moldova.

Devino de astăzi Susținător, Fan sau Ambasador AGORA

Vezi și aceste știri
Maia Sandu, despre deficitul de cadre calificate: „Problema e mai gravă decât am fi crezut”. Cum explică lipsa candidaților pentru funcții de conducere

Maia Sandu, despre deficitul de cadre calificate: „Problema e mai gravă decât am fi crezut”. Cum explică lipsa candidaților pentru funcții de conducere

Plecat din cabinetul Gavriliță, Vlad Kulminski explică motivele demisionării

Plecat din cabinetul Gavriliță, Vlad Kulminski explică motivele demisionării

Șeful de la ANTA a demisionat. A invocat motive personale

Șeful de la ANTA a demisionat. A invocat motive personale

Ultimă oră! Parlamentul a votat demisia Nataliei Moloșag din funcția de Avocat al Poporului, chiar dacă aceasta și-a retras cererea

Ultimă oră! Parlamentul a votat demisia Nataliei Moloșag din funcția de Avocat al Poporului, chiar dacă aceasta și-a retras cererea

Veaceslav Eni și-a dat demisia din funcția de director Termoelectrica

Veaceslav Eni și-a dat demisia din funcția de director Termoelectrica

Directorul ANRE, Ștefan Creangă, și-a dat demisia

Directorul ANRE, Ștefan Creangă, și-a dat demisia

Advertoriale
Endava Internship: Avantajele unui stagiu în Applications Management

Endava Internship: Avantajele unui stagiu în Applications Management

IuteCredit a achiziționat 10% din acțiunile Energbank

IuteCredit a achiziționat 10% din acțiunile Energbank

Cum să vă echilibrați alimentația după mesele copioase de sărbători cu ajutorul produselor proaspete? METRO are soluția!

Cum să vă echilibrați alimentația după mesele copioase de sărbători cu ajutorul produselor proaspete? METRO are soluția!

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.